HomeOameni care au intrat în istorieImpostori și infractoriCiudatul caz al lui “Norton I, împăratul Statelor Unite”

Ciudatul caz al lui “Norton I, împăratul Statelor Unite”

Norton I

Joshua Abraham Norton a fost un cetățean din San Francisco, California, care, în 1859, s-a autoproclamat „Norton I, Împărat al Statelor Unite” și mai târziu și-a luat titlul secundar de „Protector al Mexicului”.

Născut în Anglia, în feburarie 1818, Norton și-a petrecut mare parte din viață în Africa de Sud. După moartea mamei sale, în 1846, și cea a tatălui său în 1848, a ajuns la San Francisco, probabil în noiembrie 1849.

La început, și-a câștigat existența ca om de afaceri, dar după puțin timă și-a pierdut întreaga avere investind în orez produs în Peru. În septembrie 1859 a devenit celebru, susținând că deține titlul de Împărat al Statelor Unite ale Americii.

Norton I

Deşi nu avea nicio putere politică formală, Norton era tratat cu mult respect în San Francisco, avea monedă proprie emisă pe numele lui, iar cetățenii oraşului sărbătoreau cu urale prezența sa la reuniunile publice sau discursurile pe care le susținea, cum a fost, de exemplu, cel în care cerea dizolvarea Congresului.

Lupta lui Norton împotriva autorităților americane a continuat tot restul vieții sale. În speranța de a rezolva disputele care au declanșat Războiul Civil, în 1862 Norton a emis un mandat “oficial” cerând atât Bisericii Romano-Catolice, cât și celei protestante numirea sa publică drept „Împărat al Americii”.

După ce încercările de a răsturna guvernul au fost ignorate, Norton și-a îndreptat atenția spre alte cauze. Pe 12 august 1869, „fiind dornic de atenuare a disensiunilor conflictelor de partid existente acum în tărâmul nostru”, a declarat abolirea partidelor politice.

Joshua își petrecea zilele inspectând străzile din San Francisco îmbrăcat într-o elaborată uniformă albastră cu epoleți placați cu aur, purta o pălărie decorată cu pene de păun și o rozetă, iar uneori avea în mână o sabie, un baston sau o umbrelă. În timpul plimbărilor sale zilnice, bărbatul examina starea trotuarelor și a tramvaielor, starea proprietății publice și aspectul ofițerilor de poliție.

În 1867, un polițist pe nume Armand Barbier l-a arestat pe pretinsul împărat cerând internarea lui într-o unitate psihiatrică, pe motiv de tulburare mentală. Reținerea inofensivului Norton i-a indignat însă pe cetățenii din San Francisco și a provocat apariția unor articole usturătoare în presa vremii. Șeful poliției, Patrick Crowley, a ordonat eliberarea lui imediată și a trimis scuze oficiale din partea departamentului de ordine publică.

În seara zilei de 8 ianuarie 1880, Norton s-a prăbușit din picioare la intersecția dintre California Street și Dupont Street, în fața Bisericii Old St. Mary, în timp ce mergea să asiste la o prelegere la Academia de Științe din California. Ofițerul de poliție de gardă s-a grăbit să cheme o trăsură care să-l ducă la spital, dar Norton a murit înainte ca trăsura să poată ajunge.

Norton I

Două zile mai târziu, ziarul San Francisco Chronicle a publicat un articol despre înmormântarea lui Norton cu titlul „Le Roi Est Mort.”

Membrii Pacific Club, o asociație a oamenilor de afaceri din San Francisco, au decis să îi organizeze o înmormântare demnă de un suveran. Ceremonia a avut loc pe 10 ianuarie, într-o duminică, și, a scris presa din oraș, “toate clasele sociale din San Francisco, de la capitalist la cerșetor, de la preot la hoț de buzunare şi doamne bine-îmbrăcate au venit să-l omagieze pe împărat”.

Se spune că peste 10.000 de oameni s-au aliniat pe străzi, cortegiul funerar având o lungime de 5 kilometri.

Norton I

Joshua Abraham Norton a fost înmormânt cu onoruri militare în Cimitirul Masonic, pe cheltuiala orașului San Francisco, iar în 1934, rămășițele sale au fost transferate în Cimitirul Woodlawn din Colma.

No comments

leave a comment