Yi Deokhye s-a născut pe 25 mai 1912 la Palatul Changdeok din Seul, fiind fiica cea mică a lui Yang Gwiin și a împăratului emerit Gojong, care avea vârsta de 60 de ani în acel moment, în timpul domniei fratelui ei vitreg, Sunjong al Coreei.
Imediat după naștere, micuța a fost numită Agi, care înseamnă în limba coreeană “copil”, iar mai târziu i s-a spus Deok-hye. Mama ei a fost una dintre femeile fără rang nobiliar care lucrau în bucătăria Palatului imperial Deoksugung. Tatăl, împăratul Gojong, a avut 16 copii cu cele 10 soții ale sale, dar Deok-hye a fost prima sa fiică supraviețuitoare, celelalte patru surori ale ei murind înainte de a împlini vârsta de un an. Suveranul coreean a fost deosebit de încântat de nașterea primei sale fete și a crescut-o cu multă grijă și dragoste. În 1916 a înființat la palat o grădiniță specială pentru ea, dar, în afara atenției vârstnicului său tată, pentru că nu avea un titlu oficial, fetița a fost ignorată la curte și tratată ca și cum nu ar fi fost parte a familiei imperiale.
În 1917, tatăl ei l-a convins pe Terauchi Masatake, guvernatorul general al Coreei, să-i introducă numele în registrul familiei domnitoare, oferindu-i astfel legitimitate și apoi i-a acordat titlul de prințesă.
În 1919, Gojong a planificat o logodnă secretă între Prințesa Deokhye și Kim Jang-han, nepotul lui Kim Hwang-jin, un șambelan de la curte, încercând astfel să-și protejeze fiica de cei care îi contestau poziția, dar logodna a eșuat din cauza intervenției Japoniei în aranjament. Lui Kim Hwang-jin, potențialul mire, nu i s-a mai permis să intre în palatul imperial și la scurt timp, pe 21 ianuarie 1919, împăratul Gojong a murit subit.
În 1921, Prințesa Deokhye a început să meargă la Școala Elementară Hinodae, în Seul, însă patru ani mai târziu a fost dusă în Japonia sub pretextul că trebuie să-și continue studiile la o școală mai bună. Aici a devenit cunoscută ca Prințesa Tokue, fiind ținută în permanență sub strictă supraveghere. În momentul morții mamei sale, în 1929, adolescentei i s-a dat permisiunea de a vizita temporar Coreea pentru a participa la înmormântare, dar nu i s-a permis să poarte hainele potrivite pentru o prințesă. Revenită în Japonia, micuța s-a îmbolnăvit, în primăvara anului 1930 a fost diagnosticată cu somnambulism și a fost mutată la Palatul Regelui Yi, casa din Tokyo a fratelui ei, prințul moștenitor Eun. În această perioadă, uita adesea să mănânce și să bea, medicii au considerat că suferă de demență precoce, însă anul următor părea că starea ei se îmbunătățește.
În mai 1931, împărăteasa Teimei, soția împăratului Taishō al Japoniei, a început să-i caute un soț și cel mai potrivit mire a fost considerat contele Sō Takeyuki, un aristocrat japonez. Fratele ei a protestat împotriva acestui aranjament pe care îl considera nepotrivit, apoi mariajul a fost amânat din cauza stării ei psihice, pentru că prințesa Deokhye suferise o nouă criză. După ce și-a revenit, împărăteasa Teimei a dat ordin ca nunta să aibă loc imediat. Prințesa a născut o fetiță, Masae, pe 14 august 1932, dar un an mai târziu a avut o nouă criză și după acest episod a petrecut mulți ani în diferite clinici de sănătate mintală. După înfrângerea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, Coreea a devenit din nou independentă, dar soțul prințesei și-a pierdut titlul nobiliar, pentru că sistemul aristocratic japonez a fost desființat.
Deokhye era în continuare într-o stare de sănătate precară și, după ce a primit permisiunea prințului moștenitor Eun, soțul ei a introdus divorțul și mai târziu s-a recăsătorit cu o japoneză numită Yoshie Katsumura.
După ani de zile de suferință din cauza bolii și a căsniciei nefericite, Deokhye a mai primit o lovitură: singura ei fiică a murit în 1956. Se pare că Masae s-a sinucis din cauza stresului cauzat de divorțul părinților ei, iar de atunci starea prințesei s-a deteriorat și mai mult.
În ianuarie 1962, la 37 de ani după plecarea în exil, prințesa s-a întors în țara sa natală la invitația guvernului sud-coreean. Martorii au povestit că Deokhye a plâns pe tot parcursul drumului spre casă și, în ciuda stării sale, și-a amintit cu exactitate eticheta complexă a curții regale și protocolul pe care îl învățase cu rigurozitate în timpul copilăriei.
S-a stabilit la Palatul Changdeok, locuind împreună cu prințul moștenitor și prințesa Eun, cu fiul lor, prințul Gu și soția acestuia, Julia Mullock, fiind asistată în permanență de Byeon Bok-dong, o doamnă de onoare.
Nefericita prințesă a murit pe 21 aprilie 1989, la vârsta de 76 de ani, în apartamentul în care se născuse din Palatul Changdeok și a fost înmormântată în orașul Namyangju, lângă Seul.
