Elena Asachi, născută Tayber, a fost o personalitate marcantă a Moldovei secolului al XIX-lea. Numele ei este aproapre necunoscut astăzi, dar soția austriacă a cărturarului Gheorghe Asachi a avut o contribuție uriașă la promovarea muzicii culte.
Născută la Viena, pe 30 octombrie 1789, provenea dintr-o familie de muzicieni de elită. Tatăl ei, compozitor și profesor la capela împăratului Francisc I al Austriei, i-a oferit o educație muzicală aleasă, oferindu-I posibilitatea să studieze la Dresda și Viena. A fost elevă a celebrului tenor Domenico Donzelli și a cântat în fața marilor artiști ai epocii, precum Rubini, Lablache și Josefine Fodor, care i-au prezis o carieră strălucită în muzică.
De la Viena la Iași – O viață dedicată muzicii
Elena Asachi a ajuns în Moldova ca guvernantă a copiilor vornicului Mihail Sturdza, viitorul domnitor al Moldovei. Aici l-a cunoscut pe cărturarul Gheorghe Asachi, cu care s-a căsătorit în 1817. Cei doi soți au devenit o adevărată forță de modernizare a culturii românești, iar Elena a avut un rol esențial în promovarea muzicii culte, înlocuind influențele orientale fanariote cu sonorități italiene, germane și franceze.
Contribuții remarcabile în muzică
În 1834, a compus cantata pastorală La Tente, pe care a interpretat-o ea însăși, în onoarea generalului Pavel Kiseleff. Tot în acel an, a creat acompaniamentul muzical pentru piesa de teatru La Fête Pastorale des Bergers Moldaves, scrisă de soțul său. Premiea a fost memorabilă, iar printre spectatori s-au numărat tânărul Dimitrie Gusti și Alexandru Asaki.
În 1835, la moșia logofătului Neculai Canta, a compus și aranjat muzica pentru spectacolul Piatra Teiului, unde a fost interpretată celebra arie De câte ori în cursul vieții, inspirată de melodia franceză Te souviens-tu, disait un Capitaine, care a fost cântată cu mare emoție de Matei Millo. Se spune că acel moment a fost atât de emoționant, încât a smuls lacrimi publicului, inclusiv domnitorului Mihail Sturdza și mitropolitului Veniamin.
Fondarea Conservatorului Filarmonic Dramatic din Iași
O contribuție de necontestat a Elenei Asachi la răspândirea muzicii culte în Moldova a fost implicarea ei în fondarea Conservatorului Filarmonic Dramatic din Iași, în 1836. Ea însăși s-a ocupat de adaptarea operelor italiene, franceze și germane pentru a fi interpretate de elevii conservatorului, printre acestea aflându-se Laperouse, Pedagogul, Aurariul și Armindine. Totodată, a creat imnul Privegherea ostașului moldovean, care a fost cântat la o ceremonie de onoare organizată de generalul Teodor Balș.
În 1838, a compus corul pastoral Între văile înflorite, cântat de elevii conservatorului în grădina familiei Asachi, în onoarea zilei de naștere a cărturarului.
Un reper pentru muzica vremii
Elena Asachi nu a fost doar o compozitoare și pianistă de excepție, ci și o susținătoare a muzicii culte. Casa familiei a devenit un loc de întâlnire pentru mulți artiști români și străini, iar ea însăși acompania la pian marii interpreți ai vremii. Printre admiratorii și colaboratorii săi s-au numărat Nicu Bucșenescu, Matei Buhuș și Manolachi Chrisenghi.
Moștenirea unei femei vizionare
Distinsa compozitoare a încetat din viață pe 9 mai 1877 și a fost înmormântată la cimitirul Eternitatea din Iași. A lăsat în urmă o moștenire valoroasă, fiind o figură centrală în procesul de europenizare a culturii românești, dar istoria nu i-a oferit recunoașterea pe care o merita.
