AcasăEroii României moderneDoamne și domnițeElina și Matei Basarab, ctitori de biserici și susținători ai culturii

Elina și Matei Basarab, ctitori de biserici și susținători ai culturii

Matei din Brâncoveni (sau Brâncoveanu) s-a născut în anul 1580 și a fost fiul lui Danciul din Brâncoveni, un fost mare vornic din timpul domniilor lui Ștefan Surdul și Alexandru al III-lea cel Rău și oștean al lui Mihai Viteazul. Mama lui a fost jupâneasa Stanca, iar tânărul Matei a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul și comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova.

Aga Matei Basarab s-a căsătorit cu Elina Năsturel, cea de-a patra fiică a marelui logofăt Radu Năsturel din Fierăști (Hierăști) și soră a cărturarului Udriște Năsturel, pe când ea avea doar 14 ani. Tânăra provenea dintr-o familie care punea preț de învățătură, astfel că Elina a învăţat slavona şi greaca și a studiat literatura, arta şi istoria.

Cuplul a avut un singur copil, pe micul Mateiaș, dar acesta a murit în primii ani de viață și Elina nu a mai putut da naștere unui alt moștenitor. Mai târziu, Elina și Matei Basarab l-au înfiat pe fiul lui Udriște Năsturel, fratele Elinei, pe care tot ei îl botezaseră cu numele fiului lor, Mateiaș, dar și acest băiat a murit în adolescență.

Aga Basarab a încercat să preia tronul Țării Românești cu ajutorul lui Rakoczy I al Transilvaniei, pretinzând că este dreptul său de coborâtor din bătrânii Basarabi, iar Înalta Poartă a ținut cont de darurile făcute personal de Matei și i-a încredințat tronul cu toată împotrivirea intereselor grecești în fruntea cărora se afla bogătașul Celebi Curt.

Noul domn a fost înscăunat în 1632 și în timpul domniei a menținut pacea cu Turcia, a încheiat tratate de alianță și prietenie cu Gheorghe Rákóczi I, cu Sfântul Imperiu Roman, cu Polonia și Veneția.

Cei 22 de ani ai domniei lui Matei Basarab sunt considerați o perioadă de înflorire artistică, domnul fiind un adevarat Mecena, un protector al culturii și sprijinitor al ortodoxiei. Basarab a ridicat 46 de biserici și a sprijinit refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos sau la sud de Dunăre, la Vidin și Sistov. În 1645, de exemplu, Matei Basarab a plătit taxele pentru întreg muntele Athos, iar toate aceste fapte vor face să fie considerat cel mai mare ctitor ortodox al poporului roman.

Cea mai cunoscută ctitorie a domnitorului este Mănăstirea Arnota din Vâlcea, ridicată în doar trei ani, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. Aici sunt pictate portretele votive ale lui Matei Basarab și Doamnei Elina. Domnitorul, înfățișat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până astăzi.

Tot el este cel care a introdus prima legislație scrisă: „Pravila mică”, tipărită la mănăstirea Govora, în 1640, o culegere de legi despre obligațiile clerului, călugărilor, probleme referitoare la familie, căsătorie și obiceiuri de drept și „Îndreptarea legii”, tipărită la Târgoviște, în 1652.

Matei Basarab a murit pe 19 aprilie 1654, la vârsta de 74 de ani, din cauze naturale, la un an după moartea mai tinerei lui soții, Elina.

A fost inițial înmormântat la Târgoviște, de unde a fost mutat patru ani mai târziu, în 1658, la Mănăstirea Arnota, slujba fiind ținută de un sobor de preoți în frunte cu patriarhul Macarie Zaim al Antiohiei și cu fiul acestuia, cărturarul Paul de Alep, care avea și rolul de secretar al lui tatălui său și care se aflau la acel moment în Țara Românească. Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul Doamnei Elina, soția voievodului.

Niciun comentariu

Lasă un comentariu