Francisco de Braganza și escrocheria smaraldelor

Francisco de Braganza s-a născut pe 7 septembrie 1879 la Meran, în Tirolul de Sud, fiind al doilea fiu al pretendentului la tronul Portugaliei, Miguel, Duce de Braganza și al primei lui soții, Prințesa Elisabeta de Thurn și Taxis. Tatăl Prințului Miguel a fost șeful casei regale portugheze care era exilată după intrarea în vigoare a legii portugheze privind exilul din 1834 și a Constituției din 1838. Motivul este că în 1828 bunicul său, Miguel I al Portugaliei, a uzurpat tronul Portugaliei de la nepoata sa, regina Maria a II-a.

Ca și tatăl său, Francisco a urmat o carieră militară și a servit într-un regiment în armata austro-ungară. În octombrie 1900, în timp ce era locotenent de husari, a fost pedepsit de către nașul său austriac, împăratul Franz Joseph, după ce l-a nesocotit pe un bătrân colonel care îl chemase la ordine pentru încălcarea normelor militare. Ca urmare, tânărul Francisco a fost eliminat de la husari și transferat la un regiment de dragoni, apoi a fost trimis să își îndeplinească îndatoririle în sate sărace și pustii, de-a lungul frontierei austro-ruse.

În august 1902 Francisco José de Braganza era la Londra pentru a participa la încoronarea regelui Eduard al VII-lea. Pe 11 septembrie a fost pus sub acuzare de Tribunalul Penal Central pentru că a comis un act de indecență cu un băiat de cincisprezece ani. Un martor a afirmat că a făcut o gaură în ușa dormitorului și că prin gaură i-a văzut pe Francisco José și pe adolescent în pat. Mărturia a fost contrazisă de poliție care a spus că prin gaura ușii nu era posibil să se vadă decât 23 de cm din pat. Juriul s-a pronunțat pentru nevinovăția lui Francisco José, dar suspiciunea de comportament imoral a rămas agățată de prințul de Braganza.

Ca urmare a acestui scandal, Francisco José a fost obligat să demisioneze din armată. Curtea austriacă i-a modificat statutul juridic, lipsindu-l de drepturile civice și a plasat afacerile sale în mâinile unui administrator, cumnatul său, Prințul Charles Louis de Thurn și Taxis.

Necazurile tânărului nu s-au oprit aici. În noiembrie 1909 Francisco José a fost înșelat cu 325.000 de lire de către un impostor care se dădea drept Frederick Vanderbilt din celebra familie Vanderbilt. Impostorul, al cărui nume real era William Lackerstein Joachim, îl întâlnise pe Francisco José la Paris, în aprilie 1909, și o lună mai târziu Joachim a călătorit la Viena, unde l-a invitat la cină pe Francisco José.

Șarlatanul a reușit să-l convingă pe Francisco José arătându-i nişte acte de identitate false de originea sa. Francisco José a considerat prietenia cu un presupus membru al familiei de milionari Vanderbilt ca o soluţie excelentă de a-și stimula afacerile. În octombrie, după ce Francisco José s-a întors dintr-o călătorie în străinătate, tânărul a primit de la falsul Vanderbilt o serie de propuneri de afaceri. Joachim i-a spus că a achiziționat recent un număr mare de smaralde și, pentru că Francisco José a fost o gazdă bună pentru el la Viena, îi va permite să cumpere smaraldele la un pret bun, pe care ar putea apoi să le vândă pentru un profit substanțial.

Joachim și Francisco José s-au întâlnit la Berlin pentru a perfecta afacerea cu smaralde. Între timp, Joachim a găsit o nouă modalitate de a-l înșela de și mai mulți bani pe Francisco José. În timp ce era în Berlin, i-a făcut cunoștință prinţului cu doi ingineri de exploatare minieră. Cei doi i-au făcut o impresie bună lui Francisco, așa că impostorul a reușit să-l convingă să achiziționeze acțiuni la o companie minieră despre care a spus că o deţine în majoritate.blank

Pentru smaraldele ipotetice și acțiunile inexistente, prințul Francisco José a plătit în total 325.000 de lire. Când a înţeles că a fost tras pe sfoară, Braganza a decis să-l urmărească penal prin ambasada Austriei la Londra pe escrocul care l-a păcălit atâta vreme şi a reuşit să recupereze o mare parte din bani.

În timpul Primului Război Mondial Francisco José a luptat în armata austro-ungară și a fost capturat, închis pe insula Ischia, în apropiere de Napoli, unde a murit în scurt timp, pe 15 iunie 1919, de insuficiență cardiacă.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *