HomeOameni care au intrat în istorieFeministe și activisteSisi a Austriei. Secretele fascinante ale frumoasei împărătese

Sisi a Austriei. Secretele fascinante ale frumoasei împărătese

Sisi
DS TW

Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută ca Sisi a Austriei, s-a născut pe 24 decembrie 1837, la Herzog-Max-Palais⁠, în Regatul Bavariei, într-o familie numeroasă, care mai avea încă opt copii, părinții ei fiind Maximilian Joseph de Bavaria și Maria Ludovica de Bavaria, fiica regelui Maximilian I al Bavariei.

Tânărul împărat austriac Franz Joseph, care era în căutarea unei soții potrivite rangului său, a fost îndreptat spre prințesele bavareze și a avut de ales între două pretendente. Întâlnirea dintre împărat și Sisi s-a numit “logodna de la Ischl” și a fost abolut întâmplătoare pentru că, de fapt, Elena, sora lui Sisi, o fată foarte rafinată, frumoasă și inteligentă, trebuia să ocupe poziția de împărăteasă. Franz a ales-o însă pe prințesa mezină, care iubea natura, era nonconformistă și detesta eticheta rigidă de la curtea vieneză.

Elisabeta și tânărul împărat austriac erau veri, așa că au avut nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători, document care le-a fost acordat cu rezerve, deoarece în antecedentele familiei Wittelsbach existau persoane cu afecțiuni psihice. Acestea puteau fi ereditare și apăruse temerea că un moștenitor provenit dintr-o relație consangvină ar putea avea astfel de probleme.

Sisi
Sisi și fratele ei, Carl Theodor

Cei doi tineri s-au căsătorit pe 24 aprilie 1854, la ora 7 seara, la Viena, trusoul miresei fiind modest, deoarece provenea dintr-o familie cu mijloace financiare nesemnificative.

Încă din primele zile la Hofburg, Sisi, care nu avea decât 16 ani, s-a simțit izolată și ignorată, mai ales că soacra ei, voluntara ducesă Sofia, care îi era mătușă, profita de orice prilej pentru a o mustra. Noțiunile tinerei despre eticheta imperială erau aproape inexistente, așa că a intrat într-un program riguros de studiu, astfel încât să poată acumula repede toate informațiile care îi lipseau.

În afară de limba maternă, germana, Sisi vorbea franceza, iar în 1855 și-a luat un profesor de limba maghiară și un an mai târziu vorbea fluent această limbă. A devenit treptat foarte populară în Ungaria, un rol important avându-l profesorul de istorie pe care soacra ei l-a angajat pentru a o ajuta să-și rafineze educația.

Primul ei copil, Sophia, a venit pe lume pe 5 mai 1855, când împărăteasa avea doar 17 ani, și fetița a fost imediat preluată de bunica maternă, pentru că aceasta considera că ea îi poate da o educație mai bună. După doar un an, pe 12 iulie 1856, Sisi a născut-o pe Gisela, care a fost și ea despărțită de mamă, fiind crescută tot de bunica paternă.

În 1857, tânăra împărăteasă a făcut o vizită în Ungaria, la Buda, împotriva voinței soacrei, împreună cu fiica cea mare, dar micuța arhiducesă s-a îmbolnăvit grav și a murit pe 29 mai. Sisi a suferit o depresie sevevă, învinovățindu-se pentru decizia de a o lua pe copilă în călătorie și de atunci și-a lăsat copiii în totalitate în grija bonelor coordonate de soacra ei. Pe 21 august 1858, s-a născut viitorul moștenitor al tronului, Rudolf, singurul băiat al cuplului imperial.

Pe 8 iunie 1867, Elisabeta și Franz Joseph au fost încoronați la Buda, în Biserica Mátyás, iar de atunci atașamentul ei față de Ungaria a crescut și mai mult. Nouă luni mai târziu împărăteasa a adus pe lume ultimul copil, pe Marie Valerie, care va fi numită “Copilul maghiar”.

Extrem de exigentă cu privire la propria ei persoană, Sisi a avut un regim riguros de exerciții fizice și s-a ocupat cu multă atenție de înfățișarea sa. Îngrijirea zilnică a părului ei abundent și extrem de lung, care în timp s-a transformat din blondul închis din tinerețe în castaniu, dura cel puțin trei ore.

Sisi

Stilista împărătesei, Franziska Feifalik, care lucrase inițial la Wiener Burgtheater, era responsabilă pentru coafurile elaborate ale Elisabetei și o însoțea în cele mai multe dintre frecventele ei călătorii. Franziskăi i s-a interzis să aibă inele pe degete și, când se ocupa de Sisi, purta mănuși albe. Părul superb al împărătesei era tratat cu o combinație de ouă și coniac o dată la două săptămâni și în acea zi toate activitățile obișnuite erau suspendate. În cele două-trei ore cât dura aranjarea coafurii, împărăteasa învăța limbi străine. “În timp ce părul meu este ocupat, mintea mea rămâne inactivă”, spunea ea și completa: “Mi-e teamă că mintea îmi scapă prin păr, de aici durerea mea de cap după aceea”. Suverana stătea la un pupitru acoperit cu o față de masă albă, în mijlocul încăperii, iar părul ei, care atunci când era desfăcut ajungea până la podea, îi învăluia întregul corp.

Sisi
Sisi

Sisi a folosit cosmetice și parfumuri cu moderație, pentru că era adepta frumuseții naturale, dar a testat nenumărate produse de înfrumusețare preparate fie de farmaciștii curții, fie de o doamnă de onoare. Îi plăcea în mod special „Crème Céleste”, făcută din ceară albă, spermanțet, ulei de migdale dulci și apă de trandafiri, dar folosea o mare varietate de tonice faciale.

Ritualurile ei de seară erau la fel de solicitante ca și cele de dimineață. Dormea fără pernă, pe un pat de metal, deoarece credea că era mai bine pentru a-și menține spatele drept, și avea obiceiul să își facă măști din carne crudă de vițel sau din căpșuni zdrobite pentru a avea un ten proaspăt.

De asemenea, făcea masaje și dormea adesea înfășurată cu cârpe înmuiate în oțet de violete sau de cidru puse deasupra șoldurilor, pentru a-și păstra talia subțire, în fiecare dimineață făcea un duș rece, iar seara făcea o baie în care adăuga ulei de măsline din abundență.

După vârsta de 32 de ani, nu a mai vrut să i se facă portrete, iar rarele fotografii care există astăzi au fost realizate fără știrea ei.

Sisi

Înălțimea împărătesei era de 1,73 cm, era considerată neobișnuit de înaltă pentru acea epocă și, chiar și după cele patru sarcini, și-a menținut o greutate de aproximativ 50 kg pentru tot restul vieții.

În perioada de doliu de după moartea fiicei ei, Sophie, Sisi a refuzat să mănânce zile întregi și s-a întors la acest obicei de multe ori pe parcursul vieții, mai ales în perioadele de depresie. Evita să ia cina cu familia, iar când făcea acest lucru mânca repede și foarte puțin. Ori de câte ori greutatea ei depășea cincizeci de kilograme, începea „cura de foame”, care presupunea un post aproape complet. Nu mânca prea des carne, dar punea să i se facă fripturi de vită pe jumătate crude și bea sucul lor sau folosea o dietă cu lapte și ouă.

Sisi

Cunoscută pentru talia ei extrem de subțire, de 50 de centimetri, Elisabeta folosea corsete rigide, din piele, care erau făcute în Franța, „ca cele ale curtezanelor pariziene”. Nu-i plăceau femeile supraponderale și i-a transmis această atitudine fiicei sale mai mici, Marie Valerie, care a fost îngrozită când a cunoscut-o pe regina Victoria.

În tinerețe a urmat moda epocii, purtând fuste cu crinolină, dar când moda a început să se schimbe, a fost prima care a abandonat rochiile înfoiate în favoarea celor care îi arătau silueta desăvârșită. Împărăteasa prefera ținutele simple, monocromatice, asemănătoare celor de călărie, nu a purtat niciodată jupoane pentru că acestea adăugau volum și alegea modele care îi subliniau și mai mult talia de viespe.

Toate castelele în care locuia erau echipate cu o sală de sport, în dormitorul ei au fost instalate aparate de gimnastică, astfel încât să poată exersa în fiecare dimineață, iar vila imperială de la Ischl a fost amenajată cu oglinzi gigantice ca să-și poată corecta fiecare mișcare și poziție. În ultimii ani ai vieții, Sisi a devenit și mai obsedată de gretatea ei, se cântărea și de trei ori pe zi și făcea regulat băi cu aburi, crezând că astfel poate preveni creșterea în greutate.

Deși l-a iubit pe Franz Joseph, împărăteasa își dorea să fie independentă și, din acest motiv, a călătorit mult. „Dacă aș ajunge într-un loc și aș ști că nu-l voi mai putea părăsi niciodată, întregul sejur ar deveni un iad, chiar dacă aș fi în paradis”, obișnuia să spună.

În timpul voiajelor ei prelungite încerca să evite atenția publicului, motiv pentru care călătorea frecvent incognito, folosind pseudonime precum „Contesa de Hohenembs”, refuza să se întâlnească cu monarhii europeni și era însoțită doar de profesorii ei de limba greacă sau de doamnele de onoare. Contesa Irma Sztáray, ultima ei însoțitoare, a descris-o pe împărăteasă ca fiind retrasă, extrem de sensibilă, naturală, nonconformistă și modestă.

Împărăteasa Sisis a Austriei a fost înjunghiată de anarhistul italian Luigi Lucheni pe 10 septembrie 1898, la Geneva.

Puteți citi și:

Moartea lui Sisi: Asasinarea preaiubitei împărătese a Austriei

Franz Joseph, moartea ultimului mare împărat

Actrița Katharina Schratt, împărăteasa neoficială a Austriei

DS TW
No comments

leave a comment