HomeVizionariiInventatori și industriașiHenri Coandă, fascinat de Jules Verne și Nikola Tesla

Henri Coandă, fascinat de Jules Verne și Nikola Tesla

Henri Coandă
DS TW

Născut la București în ziua de 7 iunie 1886, Henri Coandă, fiul generalului Constantin Coandă și al Aidei Danet, al cărei tată era un medic francez, a absolvit liceul militar din Iași ca șef de promoție, continuându-și apoi pregătirea ca elev al Școlii de ofițeri de artilerie din București.

Tatăl savantului a îndeplinit o serie de funcții politice la cel mai înalt nivel fiind chiar prim-ministru al României pentru puțin timp în toamna anului 1918. Mai târziu, în timp ce era președinte al Senatului, a fost una dintre victimele atentatului cu bombă de la Senat din 8 decembrie 1920 în urma căruia au murit ministrul Justiției, Dimitrie Greceanu, și senatorii Demetriu Radu și Spirea Gheorghiu, tatăl viitorului savant fiind spitalizat pentru o lungă perioadă de timp.

sursa: Gaallica.fr

Tânărul Henri a realizat prima sa invenție la vîrsta de 14 ani, o combină pentru cosit și treierat despre care va povesti: “Aveam mai puțin de 14 ani când am creat o mașină de treierat care era pusă în mișcare printr-o moară de vânt. Probabil când am fost foarte tânăr am fost foarte impresionat de chestiunea vântului. Mă găseam pe malul mării și marea era liniștită. După cum știm, numele meu este Henri, dar mi se spune Micu, pentru că eram cel mai mic din familie. Când eram pe malul mării eram așa de mic, că cea mai mică mișcare a valurilor m-a frapat enorm de mult și se ridicase vântul și atunci am avut un soi de admirație pentru vânt care putea să ridice aceste valuri. M-a impresionat enorm, eram de vreo trei ani și jumătate. Când m-am întors acasă sub impresia asta, aveam o grădină pe strada Fântânii și în fața odăii unde dormeam eu aveam un copac și sulfa vântul tare. Și a doua zi, asta mi-a povestit mama, că a doua zi m-am dus să mă plâng și să cer să taie copacul spunând că am auzit vântul plângând noaptea printre ramurile copacului. Acest fenomen de atașament al meu pentru vânt m-a făcut să fac zmeie. Și făceam zmeie toată ziua cu Gheorghe Dinescu și cu Petru Petrovici, care erau la școală cu mine la Sfântul Sava și chiar înainte, când eram la școala primară Petrache Poenaru făceam zmeie. Eu purtam plete, trăgeau copiii de părul meu și taică-miu s-a decis să-mi taie pletele. Mi-a fost foarte dezagreabil și, ca să mă liniștească, tata mi-a făcut un zmeu mare. Și apoi am vrut să aflu ce se petrece cu zmeiele și așa am făcut o moară de vânt. Puterea morii de vânt m-a frapat și am făcut o mașină de treierat care a fost pusă în mișcare de o moară de vânt.

Ce m-a influențat foarte mult pe mine a fost, cu certitudine, Jules Verne. Acum bineînțeles că lucrurile pe care le prevedea Jules Verne sunt astăzi toate în realitate, toată lumea le admite. Eu l-am cunoscut, când eram tânăr de tot, prin tatăl meu, care a fost totdeauna lângă mine, pe Nicolae Teslea (Nikola Tesla a fost, de fapt, croat, născut în Cantonul Lika-Senj). Nicolae Teslea, care este inventatorul electricității, curentul alternativ, era român din Banat, bănățean, și felul lui de a gândi și de a vedea m-a frapat enorm de mult. El era cu patru zile mai tânăr ca tata, am fost influențat de el, pentru că felul lui de a vorbi și de a prezenta lucrurile era așa de extraordinar”.

sursa: Gaallica.fr

Coandă a urmat cursurile universităților din Charlottenburg, Liege, Montefiore și Paris. În capitala Franței a absolvit Școala superioară de aeronautică, fiind șeful promoției anului 1909. În 1910 a realizat primul avion cu reacție fără elice, invenție care avea să-i poarte numele și care a fost prezentată la a doua ediție a Salonului Internațional Aeronautic de la Paris. În decembrie același an a făcut o încercare de zbor lângă Paris, la Issy les Moulineaux, eveniment despre care a povestit în 1967 într-un interviu acordat Radiodifuziunii Române: “După participarea la salon, m-am găsit pe terenurile aviației cu un avion, eu nu știam să zbor și nici acum nu știu și, în același timp, trebuia să fac o încercare și nu era nimeni să ne învețe, trebuia să învățăm singuri. M-am așezat în mijlocul aparatului, și atunci flăcările care ieșeau din amândouă părțile la cele două tubulări de reacție erau așa de puternice, temperatura o simțeam foarte tare și atunci am decis să acopăr aceste flăcări atât dedesupt, cât și deasupra cu două plăci de mica. Și-am ieșit pe teren din nou și atunci s-a petrecut ceva extraordinar: flăcările jet-urilor, în loc să iasă direct, au început să se abată, să vină contra fuselajului. Or, fuselajul era de lemn, eu eram în mijloc, și-mi era foarte frică. Și atunci m-am ocupat numai să reduc, încetul cu încetul, flăcările, să le aduc înapoi în partea unde era amianta. Și nu mi-am dat seama deloc de ce se petrecea în jurul meu și când am ridicat capul, am văzut zidurile Parisului, că Parisul pe vremea aceea avea ziduri de jur împrejur. Și vedeam zidurile Parisului venind cu viteză enormă spre mine și atunci mi-a fost așa de frică, încât am tras de manivelă și atunci am plecat în sus, cu toate că aveam o fantă, totuși am pierdut viteză și am alunecat, aparatul a căzut și a ars. În acel timp nu aveam centură și nu aveam nici capotaj, așa că am fost aruncat afară și aparatul a ars. Așa s-a terminat primul zbor al aparatului cu reacție”.

sursa: Pegasus, 1984
sursa: Pegasus, 1984

Marele savant a realizat în 1911 primul avion bimotor, un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice (unul putea fi oprit în timpul zborului) și, în același an, sania cu reacție, care a fost dusă apoi în Rusia, participând la un concursul de sănii cu motor de lângă Sankt Petersburg. Au urmat apoi tipurile de avioane cunoscute sub numele de “Bristol-Coandă”, realizate în timp ce lucra ca director tehnic la Uzinele de aviație Bristol și descoperirea “efectului Coandă”, datorită căruia și-a asigurat un loc de frunte în galeria cercetătorilor din domeniul mecanicii fluidelor.  Aplicațiile “efectului Coandă” în aviația modernă, în automatică, în atenuarea zgomotelor gazo-dinamice, ventilație, turbine cu gaze și abur sunt astăzi recunoscute la nivel internațional, dar savantul român a realizat peste 250 de invenții, cu aplicații în cele mai diferite domenii.

sursa: Pegasus, 1984

Pasionat de muzică, Henri Coandă a cântat la violoncel până în 1911, când și-a rupt brațul. A fost bun prieten cu Constantin Brâncuși, l-a admirat pe Auguste Rodin și a sculptat el însuși.

sursa: Fototeca online a comunismului românesc
Henri Coandă
Sursa: Scânteia tineretului, 1967

După ce a făcut o primă vizită în România comunistă în 1967 alături de soția sa, Margareta, Henri Coandă a revenit definitiv în țară în 1969, devenind ulterior director al Institutului de creație științifică și tehnică, iar anul următor a fost ales membru al Academiei Române. Marele savant a murit la București pe 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

Comisia pentru organizarea funeraliilor academicianului Henri Coandă a transmis publicului după dispariția sa:

“Pentru ca cetățenii să-și poată lua rămas bun de la acad. Henri Coandă, sicriul cu corpul defunctului va fi depus în aula Academiei Române. Publicul va avea acces luni, între orele 11.00 – 15.00 și marți, între orele 9.30—11.30. Adunarea de doliu va avea loc marți, la ora 12. după care cortegiul funebru va porni de la Academie la cimitirul Belu, unde va avea loc înhumarea”.

Henri Coandă

Surse:

Fototeca de Aur, Radio România

Revista Pegasus, 1984

Fototeca online a comunismului românesc

Gallica.fr

DS TW
Latest comments

leave a comment