Istoria sângeroasă de la Casa Albă. Atentatele împotriva președinților americani

În istoria Statelor Unite ale Americii, patru președinți au fost uciși în atentate, iar alți patru (și un candidat aflat în campanie electorală) au scăpat cu viață ca prin urechile acului. Lui Donald Trump, fost președinte și candidat pentru un nou mandat la Casa Albă, i-a trecut, la propriu, glonțul pe la ureche. 

Prima criză majoră provocată de moartea unui președinte american nu a survenit însă unui asasinat. În 1841, cel mai vârstic președinte american ales la acel moment, William Harrison (68 de ani), a murit la o lună de la depunerea jurământului, în urma unei pneumonii, după ce, în timpul discursului inaugural, a fost nevoit să stea în frig timp de mai multe ore.

Moartea lui a aruncat țara într-o criză constituțională, aceasta fiind prima dată când un vicepreședinte a preluat atribuțiile prezidențiale. Succesiunea la președinția Statelor Unite a fost reglementată de-abia în 1967, când a fost adoptat al 25-lea amendament al Constituției.

Primul asasinat prezidențial din istoria SUA a fost comis asupra lui Abraham Lincoln și a avut implicații grave, deoarece complotul viza și asasinarea vicepreședintelui, și a secretarului de Stat al SUA. Asasinul, actorul de mâna a doua John Wilkes Booth, era susținător al sclaviei negrilor și a încercat inițial să-l răpească pe preşedinte în 1864, în sudul federaţiei pentru a-l schimba pe prizonierii luaţi de armatele Nordului.

Lui Booth, care era cunoscut la angajații Teatrului Ford din Washington, nu i-a fost greu să pătrundă în clădire în seara zilei de 14 aprilie 1865, când Lincoln asista la comedia „Our American Cousin“.

Actorul a intrat în loja președintelui, l-a împuşcat în cap şi, strigând o lozincă de răzbunare a Sudului, a vrut să sară în scenă, dar un pinten i-a rămas agăţat şi s-a prăbuşit de la o înălţime de 4 metri rupându-şi piciorul.

În aceleaşi momente, un alt conspirator, Lewis Paine, a încercat să-l înjunghie pe secretarul de stat William H. Seward, ţintuit la pat în urma unui accident. Deşi i-a rănit atât pe secretarul de stat, cât şi pe alţi patru bărbaţi, atentatul a eşuat. Alt complotist, George Atzerodt, care urma să-l ucidă pe vicepreşedintele Andrew Johnson (succesorul lui Lincoln), s-a temut în ultima clipă şi a preferat să se îmbete. Bărbatul, Paine şi alţi doi complotişti, între care şi o femeie, au fost executaţi pe 7 iulie. Un alt complotist, John Suratt, a reuşit să se refugieze în Egipt, dar după un timp a fost capturat.

În ceea ce îl priveşte pe Booth, s-a refugiat în Virginia şi a mai trăit 12 zile, a fost apoi descoperit într-un grajd şi împuşcat. Deşi lucrurile păreau foarte limpezi la acea vreme, au existat îndoieli asupra felului în care a sfârşit criminalul, vorbindu-se în presa americană că cel împuşcat la ferma Garrett era o altă persoană.

Abraham Lincoln nu şi-a mai recăpătat cunoştinţa după atentatul de la teatru și a murit a doua zi, la ora 7:22 dimineaţa.

Următorul președinte care a fost victima unui atentat a fost James Garfield, asasinat în 1881, imediat după preluarea mandatului, în timp ce se îndrepta spre gara Washington.

Atentatorul a fost Charles Guiteu, un pamfletar căruia administrația de la Washington îi refuzase de mai multe ori solicitarea de a fi numit ambasador la Viena și la Paris.

Guiteau avea 40 de ani şi, se pare, nu era complet sănătos mintal.

La 23 de ani, înfiinţase o serie de ziare numite „The Theocrat“, care urmau să fie publicate „sub puterea şi magnetismul lui Dumnezeu“, apoi considerase că e născut pentru politică şi s-a alăturat, în 1880, campaniei prezidenţiale, scriind un pamflet „Garfield împotriva lui Hancock“. Condamnat la moarte, a fost spînzurat în iunie 1882.

James Garfield a supraviețuit două luni în stare foarte gravă și a murit pe 19 septembrie 1881.

În 1901, la scurt timp după realegerea sa ca președinte, un alt președinte american a fost asasinat: William McKinley.

Criminalul, Leon Czolgosz, era un anarhist de origine poloneză care a vrut să reediteze atentatul lui Gaetano Bresei asupra regelui Italiei Umberto I, care avusese loc cu un an înainte.

Bărbatul a tras asupra preşedintelui William McKinley pe 6 septembrie 1901, la o recepţie care avea loc cu prilejul unei mari expoziţii panamericane organizate la Buffalo. Operat de urgenţă, McKinley părea în afară de pericol, dar o rană de la stomac s-a infectat şi, opt zile mai târziu, i-a provocat decesul. Czolgosz a fost executat prin electrocutare la sfârşitul lui octombrie 1901.

Ultimul asasinat prezidențial l-a avut ca victimă pe John Fitzgerald Kennedy și rămâne încă, în ciuda trecerii timpului, controversat. Președintele a fost împușcat mortal la Dallas, în noiembrie 1963, de Lee Harvey Oswald, dar criminalul a fost asasinat la rândul său, la două zile după comiterea atentatului. Deși comisia care a investigat cazul a concluzionat că Oswald a acționat pe cont propriu, o comisie a Camerei Reprezentanților a admis, în 1979, teoria unei conspirații.

Alți patru președinți americani și un candidat la funcția de președinte au fost vizați de atentate.

Primul dintre ele a fost îndreptat asupra președintelui Andrew Jackson, a avut loc pe 30 ianuarie 1835 și s-a desfășurat chiar lângă Capitoliu. Când Jackson pleca prin Porticul de Est după înmormântarea congresmanului de Carolina de Sud Warren R. Davis, un zugrav șomer englez, Richard Lawrence, a îndreptat asupra lui un pistol, care însă s-a blocat. Lawrence a scos apoi un al doilea pistol, care s-a blocat și el. Înfuriat, Jackson l-a atacat pe atentator cu bastonul. Persoanele care îl însoțeau pe președinte l-au imobilizat și l-au dezarmat pe Lawrence.

Președintele Harry S. Truman a fost, în 1950, ținta unui atentat pus la cale de doi portoricani nemulțumiți de eșecul unei revolte împotriva dominației americane. Oscar Collazo şi Griselio Torresola au încercat să-l omoare pe șeful statului, dar au ucis alte două persoane şi au rănit trei. Torresola a fost împuşcat în schimbul de focuri, iar Collazo a fost condamnat la pedeapsa capitală. Sentinţa i-a fost însă comutată chiar de către preşedinte la închisoare pe viaţă.

În 1975, președintele Gerald Ford a scăpat nevătămat din două atentate comise de două femei. Una dintre ele, Sara Jane Moore, a fost eliberată din închisoare în 2007, anul morții lui Ford, și are astăzi 94 de ani. Cealaltă, Squeaky Fromme, membră a Manson Family, a fost eliberată în 2009, după ce a ispășit 34 de ani de detenție.

În 1981, un psihopat inspirat de filmul „Taxi Driver“ l-a împușcat pe Ronald Reagan, sperând că în acest fel va atrage asupra sa atenția actriței Jodie Foster. Unul dintre gloanțe a trecut la câțiva centimetri de inima președintelui, dar Reagan a fost grav rănit de un glonț care a ricoșat pe partea laterală a limuzine prezidențiale și l-a lovit la subrațul stîng, rupându-i o coastă, perforând un plămân și provocându-i sângerări interne grave.

Secretarul de presă al Casei Albe James Brady, agentul Serviciului Secret Tim McCarthy și ofițerul de poliție din D.C. Thomas Delahanty au fost, de asemenea, răniți în atentat. Asasinul a fost declarat iresponsabil și a fost internat prin decizie judecătorească la St. Elizabeth, un spital de psihiatrie din Washington, fiind eliberat din instituția medicală în septembrie 2016.

Fostul președinte american și candidatul republican la alegerile americane din noiembrie, Donald Trump, a fost rănit ușor la un miting electoral ce se desfășura pe 13 iulie 2024, în Pennsylvania.