Lully, florentinul care a adus muzica și dansul la curtea Regelui-Soare

Jean-Baptiste Lully s-a născut pe 28 noiembrie 1632 în Florența, care era parte a Marelui Ducat al Toscanei, într-o familie de morari. Nu se știe ce educație și pregătire muzicală a primit în timpul tinereții lui în Florența, dar mai târziu va spune că un călugăr franciscan i-a dat primele lecții de muzică și l-a învățat să cânte la chitară, apoi a învățat să cânte la vioară.

 

În 1646, în timpul unui spectacol stradal, fiind îmbrăcat în arlechin, Lully oferea scenete amuzante trecătorilor cu clovneriile și vioara sa și astfel băiatul i-a atras atenția lui Roger de Lorraine, cavaler de Guise, fiul lui Carol, Duce de Guise. Acesta era în drum spre Franța și căuta pe cineva care să facă conversație în italiană cu nepoata lui, Mademoiselle de Montpensier, supranumită Marea Domnișoară.

Guise l-a dus pe băiat la Paris și astfel copilul de 14 ani a intrat în serviciul Mademoisellei. Din 1647 până în 1652 a servit ca garçon de chambre și probabil și-a perfecționat abilitățile muzicale învățând de la muzicienii care lucrau pentru familia de Montpensier. Talentul adolescentului ca dansator, chitarist și violonist i-a adus rapid porecla de “le grand baladin”, adică mare artist stradal.

În 1652, când Mademoiselle a fost exilată în timpul Frondelor, Lully i-a cerut să-l elibereze din serviciu pentru că el nu voia să trăiască la țară, iar prințesa i-a acceptat cererea.

 

 

În februarie 1653, Lully i-a atras atenția tânărului rege Ludovic al XIV-lea, care l-a văzut dansând într-un balet și în mai puțin de o lună, pe 16 martie 1653, a devenit compozitor regal pentru muzică instrumentală.

Când Ludovic al XIV-lea a preluat frâiele guvernării, în 1661, după moartea lui Mazarin, l-a numit pe artist superintendent al muzicii regale și maestru al muzicii.

În decembrie 1661, florentinului i s-au dat scrisori de naturalizare devenind cetățean francez și curând s-a căsătorit cu Madeleine Lambert, fiica renumitului cântăreț și compozitor Michel Lambert, cu care va avea trei băieți.

După moartea reginei Marie-Tereza în 1683 și căsătoria secretă a regelui cu doamna de Maintenon, entuziasmul lui Ludovic pentru operă s-a risipit, iar Lully nu a mai avut succesul cu care era obișnuit la curtea de la Versailles, mai ales că Madame de Maintenon nu îl agrea deloc.

 

Compozitorul a murit din cauza unei cangrene, pe care o făcuse după ce s-a accidentat cu bastonul dirijoral, în timpul interpretării unui Te Deum. Lully a refuzat categoric să-i fie amputat piciorul infectat pentru că nu ar mai fi putut dansa după aceea, infecția a avansat și în cele din urmă i-a provocat decesul.

Superintendentul muzicii regelui a murit la Paris și a fost înmormântat în biserica Notre-Dame-des-Victoires. Toți cei trei fii ai săi – Louis Lully, Jean-Baptiste Lully-fiul și Jean-Louis Lully au avut cariere muzicale ca superintendenți ai regelui Ludovic al XIV-lea, folosind instrumente precum viorile, violele, violoncelul, chitara, lăuta, teorba, clavecinul, orga, oboiul, flautul, instrumentele de suflat și instrumentele de percuție.

 

Galerie foto:

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *