HomeMonarhieMari Ducese și PrințeseMarea Ducesă Victoria Melita, sora Reginei Maria

Marea Ducesă Victoria Melita, sora Reginei Maria

Victoria Melita, sora mai mică a Reginei Maria, s-a născut pe 25 noiembrie 1876 în Palatul San Anton din Malta și din acest motiv cel de-al doilea nume al său a fost Melita, tatăl ei fiind prințul Alfred, Duce de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Victoria, iar mama sa a fost Maria Alexandrovna a Rusiei, fiica țarului Alexandru al II-lea.

După ce Alfred şi-a terminat misiunea de ofiţer de marină în Malta, familia s-a întors în Anglia, locuind în următorii ani la Eastwell Park. În ianuarie 1886, la scurt timp după ce prințesa Victoria a împlinit nouă ani, familia a părăsit din nou Anglia pentru că tatăl a fost numit comandant-șef al escadrilei navale mediteraneene cu sediul în Malta şi, pentru următorii trei ani, familia a locuit din nou la Palatul San Anton, locul de naștere al fetiței.

 

În copilărie, prinţesa a avut un temperament dificil. Era timidă, prea serioasă și sensibilă, dar talentată la desen şi la muzică și a fost deosebit de apropiată de sora ei, Maria, care va deveni regina României.

La scurt timp după ce Maria s-a căsătorit cu prințul moștenitor Ferdinand, au început căutările pentru a găsi un soţ potrivit pentru Victoria. Vizita fetei la bunica sa, regina Victoria, la Castelul Balmoral, în toamna anului 1891, a coincis cu vizita vărului ei, prințul Ernst Louis de Hesse, moștenitor al marelui tron ​​ducal de Hesse, tinerii s-au înțeles bine și regina, observând acest lucru, a dorit foarte mult ca cei doi nepoți să devină un cuplu.

Victoria și Ernest au acceptat dorinţa familiei și s-au căsătorit pe 19 aprilie 1894 la Castelul Ehrenburg din Coburg, iar la nuntă au participat reprezentanții tuturor familiilor regale ale Europei: bunica, regina Victoria, mătuşa, împărăteasa Victoria a Prusiei, împăratul Wilhelm al II-ea și Eduard al VII-lea, Prințul de Wales fiind cei mai de seamă dintre invitați. Victoria a devenit Mare Ducesă de Hesse și de Rin, dar nunta ei a avut dublă semnificaţie, deoarece, în același timp, a fost anunţată logodna oficială a viitorului țar Nicolae II al Rusiei cu sora mai mică a lui Ernst, Alix. Cuplul a avut doi copii, o fiică, prințesa Elisabeta de Hesse și Rin, născută pe 11 martie 1895 și un fiu care a murit la scurt timp după naştere.

 

Relaţia soţilor s-a dovedit, însă, complicată. Victoria se plângea frecvent de lipsa de afecțiune a soțului, în timp ce Ernst își dedica o mare parte din timp fiicei lor, pe care o adora. Marea Ducesă nu îşi îndeplinea îndatoririle cerute de rangul ei, iar acest dezinteres faţă de misiunea oficială pe care o avea a provocat multe certuri cu Ernst. În timp ce se afla în Rusia pentru a participa la încoronarea țarului Nicolae al II-lea, Victoria Melita s-a îndrăgostit de Marele Duce Kiril, cu care a început să flirteze la balurile și serbările organizate în onoarea ceremoniei.

 

În 1897, când s-a întors neanunţată dintr-o călătorie pe care o făcuse la principesa Maria, la Bucureşti, Victoria l-a găsit pe soţul ei, Ernst de Hesse, în pat cu un servitor şi nu a mai acceptat acest mariaj, dar bunica ei, regina Victoria, nu a fost de acord cu divorţul.

Din fericire, mama sa si surorile i-au susţinut şi sprijinit decizia şi, imediat după moartea reginei Victoria, Marea Ducesă de Hesse a divorţat, apoi a locuit cu mama sa în casa acesteia de pe Riviera Franceză. Ea și Ernst au împărțit custodia Elisabetei, fiica lor adorabilă, care locuia câte șase luni pe an cu fiecare părinte. Din păcate, micuţa a murit în 1903 de febră tifoidă.

 

Victoria Melita s-a recăsătorit în 1905 cu Marele Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei, dar statutul ei de femeie divorţată a influenţat negativ relaţiile cu familia noului său soţ. Cei doi nu au fost primiţi timp de câţiva ani în Rusia imperială şi au decis să locuiască o vreme la Paris, acolo unde li s-au născut două fete, Maria și Kira.

După câteva decese în familia regală rusă, soţul lui Ducky a trecut pe locul al treilea în linia de succesiune a tronului Rusiei, astfel că Victoria şi Kirill au fost acceptați din nou în ţară, iar Victoriei i s-a acordat titlul de Mare Ducesă a Rusiei.

În timpul Primului Război Mondial, prințesa a lucrat pentru Crucea Roșie ca asistentă și a organizat ambulanțe mobile și, în această perioadă, Marea Ducesă a vizitat de două ori România, unde Maria era acum regină, ajutând-o la îngrijirea victimelor războiului în spitalele de campanie.

 

Victoria s-a întors la Sankt Petersburg în februarie 1917 deoarece Kiril fusese numit comandant al Gărzilor Navale, şi, deși public îi erau fideli țarului, Victoria și Kiril au început să se întâlnească în secret cu alte rude pentru a discuta despre cel mai bun mod de a salva monarhia care începuse să fie amenințată de mișcările revoluționare.

Până în martie 1917, revoltele se răspândiseră peste tot în Sankt Petersburg. În această perioadă, Victoria, în vârstă de aproape 41 de ani, a descoperit că era din nou însărcinată și, deznădejduită, i-a scris surorii ei, regina Maria, mărturisindu-i că nu mai au „nici mândrie, nici speranță, nici bani, nici viitor și din trecut nu a mai rămas nimic.”

 

Kiril și Victoria Melita au decis că cea mai bună soluție este să părăsească Rusia. Guvernul provizoriu le-a permis să plece, deși nu li s-a permis să ia nimic cu ei. Totuşi, ducesa şi-a cusut bijuteriile în haine, în speranța că nu vor fi descoperite de autorități și cei doi au primit acceptul să urce într-un tren spre Finlanda în prima săptămână a lunii iunie 1917. Familia a locuit într-o casă închiriată din Porvoo, unde, în august 1917, Victoria l-a născut Marele Duce Vladimir Kirilovici al Rusiei, singurul ei fiu. Treptat au rămas fără provizii, iar în iulie 1918 Victoria i-a scris verișoarei ei, prințesa moștenitoare Margaret a Suediei, implorând-o să îi trimită mâncare pentru bebeluși pentru că nu mai avea cu ce să îl hrănească pe micuțul Vladimir.

După doi ani, în toamna anului 1919. Victoria și Kiril au părăsit Finlanda și au plecat spre Germania, la München s-au întâlnit cu mama Victoriei şi s-au mutat împreună la Zurich în septembrie 1919.  După moartea Mariei Alexandrovna a Rusiei, Victoria Melita a moștenit vila Chateau Fabron din Nisa și reședința din Coburg, Palatul Edinburg, astfel că în anii următori familia a locuit în aceste două proprietăţi.

 

Cuplul s-a mutat mai târziu la Saint-Briac, în nord-vestul Franţei, şi s-a integrat în comunitatea locală, nerenunţând însă nicio clipă la lupta pentru coroana Rusiei imperială, mai ales după ce Kiril a devenit capul Casei Romanov în exil, perioadă în care Victoria Melita l-a susţinut și l-a încurajat în permanenţă.

Marea Ducesă a murit pe 2 martie 1936, iar regina Maria a scris: “Întreaga ei viaţă a fost tragică dincolo de imaginație, un sfârșit tragic al unei vieți tragice. A purtat tragedia în interiorul ei, avea ochii tragici întotdeauna, chiar şi când era doar o fetiță, iar noi am iubit-o enorm, ea era Conștiința noastră. ”

Victoria a fost înmormântată în mausoleul familiei de la Friedhof am Glockenberg din Coburg, iar pe 7 martie 1995 rămăşiţele ei au fost transferate în Mausoleul Ducal al Fortăreței Petru și Pavel din Sankt Petersburg.

 

Dacă v-a plăcut acest articol, mă puteți cu un share pe Facebook.

Latest comment
  • A avut noroc ca a ramsa insarcinata si a plecat din Rusia. Altfel ar fi avut soarta tarului, a familiei sale si a multor mari duci si ducese.

leave a comment