HomeOameni care au intrat în istorieHollywood clasicSimone Signoret: Drumul spre înalta societate

Simone Signoret: Drumul spre înalta societate

DS TW

Simone Henriette Charlotte Kaminker s-a născut pe 25 martie 1921 la Wiesbaden, în Germania, și a fost fiica lui André și a Georgettei Kaminker. Tatăl ei a lucrat în Liga Națiunilor și provenea dintr-o familie de evrei polonezi, iar mama era catolică practicantă.

Viitoarea actriță a crescut la Franța, într-un mediu intelectual select, fiind bine educată, și a studiat engleza, germana și latina. După terminarea școlii secundare, în timpul ocupației naziste a Parisului, adolescenta a trebuit să își susțină familia, lucrând ca dactilografă pentru un ziar colaboraționist francez. În această perioadă s-a împrietenit cu câțiva scriitori și actori care se întâlneau la Café de Flore din cartierul Saint-Germain-des-Prés, a devenit interesată de actorie și a fost încurajată de prietenii ei, inclusiv de Daniel Gelin, iubitul de la acea vreme, să-și urmeze pasiunea.

În 1942, a început să apară în piese de teatru și a reușit să câștige suficienți bani pentru a-și sprijini mama și pe cei doi frați mai mici. Tatăl ei fugise din țară în 1940, iar ea a preluat numele de fată al mamei, cu scopul de a-și ascunde originea evreiască. Și-a câștigat celebritatea jucând în filmul “La Ronde”, în 1950, o producție care a fost interzisă pentru scurt timp la New York, pentru că era considerată imorală. Au urmat apoi “Casque d’or”, în 1951, “Thérèse Raquin”, în 1953, “Les Diaboliques”, în 1954 și “The Crucible”, în 1956.

În 1958, Simone Signoret a jucat în filmul britanic „Drumul spre înalta societate”, peliculă care i-a adus numeroase distinții, inclusiv Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Cannes și Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță.

„Atmosfera din timpul filmărilor a fost formidabilă, mărturisea. Întâlnisem un regizor fără ifose, fără crize de nervi, care reuşea să ne aducă acolo unde voia el. Şi cum tot ceea ce filma demonstra că are dreptate, eram cât se poate de mulţumită”. Alice Aisquill, personajul interpretat de Simone în acest film, este o femeie inteligentă, înţelegătoare, generoasă, sinceră, cu o tulburătoare candoare şi profunzime a sentimentelor. Iniţial, englezoaică, bibliotecară în Leeds, Alice va deveni în film, pentru a justifica accentul Simonei Signoret, o franţuzoaică măritată cu un englez. A fost un personaj pe care Simone l-a trăit cu toată fiinţa, l-a jucat cu atâta dăruire încât l-a făcut nemuritor, un personaj de care actriţa s-a despărţit greu. După terminarea filmărilor, spunea: ”Am continuat o vreme să mă coafez ca Alice, să-i port jacheta cumpărată din magazinele Simpson. Apoi, într-o zi, mi-am tăiat părul, mi-am scos din dulap frumoasele mele taioare comandate la Hermes. Am înţeles atunci că Alice a ieşit definitiv din viaţa mea”.

Ulterior i s-au oferit contracte la Hollywood, dar le-a refuzat, continuând să lucreze în Franța și Anglia, în special alături de Laurence Olivier. Actrița s-a căsătorit cu cineastul Yves Allégret în 1944, cuplul a avut o fiică, pe Catherine Allégret, dar mariajul s-a terminat printr-un divorț în 1949.

Cea de-a doua căsătorie a avut loc în 1951, noul soț fiind actorul francez de origine italiană Yves Montand, relația a durat până la moartea ei, dar cuplul nu a avut copii. Cei doi au vizitat România în 1957.

“Când începe un film în care am fost solicitată să joc şi al cărui contract l-am semnat deja, vă dau cuvântul meu de onoare că în prima zi, în clipele când mă pregătesc să intru în rol, în momentul în care personajul îmi împrumută vocea, începe să ia chipul meu, mersul meu, mă gândesc că ceea ce fac nu e poate ce se aşteaptă de la mine, şi-mi vine să spun: dacă nu merge, renunţ, dau banii înapoi…

Să vii la filmare cu un tratat gros de filozofie sub braţ, să-l mai şi pui la vedere, pe măsuţa de machiaj, lăsând să se creadă că nu-ţi pasă de ceea ce se întâmplă în jurul tău, în timp ce te-ncearcă toate emoţiile şi dorinţele de a face film —e un truc cât se poate de neinspirat. Rişti să-i jigneşti pe saltimbancii care n-au făcut filologia sau filozofia, îi faci să zâmbească pe intelectualii care, devenind saltimbanci pentru că aşa au vrut ei, n-au devenit şi idioţi. O singură dată am apelat la trucul acesta. A doua oară n-am mai îndrăznit!”, mărturisea actrița într-un interviu.

Începând cu anul 1981, starea de sănătate a actriței, care era fumătoare înrăită și consumatoare ocazională de alcool, s-a înrăutățit brusc și a suferit mai multe intervenții chirurgicale. Simone Signoret a murit de cancer pancreatic în Autheuil-Authouillet, în Franța, pe 30 septembrie 1985, la vârsta de 64 de ani, și fost înmormântată în cimitirul Père Lachaise din Paris.

 

DS TW
No comments

leave a comment