Terez Karacs s-a născut pe 18 aprilie 1808 la Budapesta și a fost fiica Evei Takacs, o susținătoare a drepturilor femeilor. Tatăl ei, Ferenc Karacs, era gravor și inginer, casa lor fiind un loc de întâlnire pentru intelectualii din oraș. Terez, al doilea din cei șase copii ai familiei, a urmat clasele primare într-o școală din Pesta din 1814 la 1819, apoi a fost nevoită să reununțe la studii pentru a avea grijă de frații mai mici, dar a citit mult și a reușit să construiască singură o educație plurivalentă. În adolescență a locuit timp de zece luni la Viena și, în această perioadă, a fost fascinată de cultura capitalei imperiale.
Începând cu anul 1822, a început să publice poezii, ghicitori și povestiri, devenind cunoscută în Ungaria și contribuind, în mod regulat, la revistele literare. În 1838-1844 a lucrat ca menajeră în locuința unor nobili, apoi a devenit, ca și mama ei, o susținătoare a drepturilor femeii și s-a ocupat de promovarea egalității de drepturi în educație atât pentru băieți, cât și pentru fete, susținând că femeile necăsătorite ar trebui să fie autonome profesional.
Contesa Blanka Teleki, care provenea dintr-o familie aristocrată ce avea o moșie în Comitatul Sătmar, a contactat-o pe Terez și a invitat-o la Budapesta, încercând să o convingă să conducă o școală pentru fetele din aristocrație, dar scriitoarea nu a acceptat, pentru că planurile ei se îndreptau mai degrabă spre fetele ce proveneau din familii nevoiașe. A susținut însă inițiativa contesei Teleki și a propus-o pe Klára Leövey ca directoare a școlii pentru fetele nobile. Între 1846 și 1859 Terez a reușit să-și înființeze propria ei școală pentru fete în Miskolc, instituție ce avea patru cadre didactice de sex feminin și era organizată în trei ani de cursuri, timp în care elevele studiau maghiara, germana, aritmetica, menajul si croitoria.
În această perioadă, Blanka și elevele ei din Budapesta au semnat o petiție prin care cereau drepturi egale pentru bărbați și femei, drept de vot pentru femei și accesul în universități. Contesa a participat la Revoluția de la 1848 și apoi a fost condamnată la închisoare, petrecând cinci ani într-un penitenciar. După ce și-a ispășit pedeapsa, contesa Teleki a părăsit Ungaria plecând la Paris, unde a murit pe 23 octombrie 1862.
În 1853, Terez Karacz, a publicat o colecție de scurte povestiri romantice, iar între 1865 și 1877 a lucrat ca profesoară la Budapesta, dând lecții în privat, iar numele ei devenise atât de cunoscut încât, la un moment dat, a fost invitată să fie tutore al nepotului regelui Louis Philippe. A condus apoi școala de la Biserica Reformată din Miskolc și a devenit directoarea școlii primare de fete Zrínyi Ilona, în 1877 s-a mutat la Kiskunhalas, pentru a fi mai aproape de familie, iar trei ani mai târziu și-a publicat memoriile.
Profesoara a murit pe 7 octombrie 1892 la Bichiș, în Ungaria. Școala pe care a fondat-o este încă în funcțiune, iar Terez este astăzi considerată una dintre primele educatoare și feministe din Ungaria.
