Victoria Alexandra, cunoscută în familie ca Toria, a venit pe lume pe 6 iulie 1868 la Casa Marlborough din Londra și a fost fiica prințului Albert Eduard, devenit mai târziu regele Eduard al VII-lea, fiul cel mare al reginei Victoria. Mama ei era Alexandra, fiica regelui Christian al IX-lea al Danemarcei.
Copila a fost botezată de episcopul Londrei, Archibald Campbell Tait, iar nași i-au fost bunica paternă, regina Victoria, țarul Alexandru al II-lea al Rusiei, tareviciul Rusiei, prințul Arthur, unchiul patern, prințul Ludwig, cumnatul tatălui, prințul George de Hesse-Cassel, unchiul mamei, regina Olga a Greciei, regina mamă a Danemarcei, marea ducesă de Mecklenburg-Strelitz, verișoara reginei Prințesa Francis de Teck, și prințesa Frederick Augustus de Anhalt-Dessau.
Educată de tutori privați, prințesa și-a petrecut copilăria la Casa Marlborough și Casa Sandringham, fiind foarte apropiată de fratele ei, viitorul rege George al V-lea. În adolescență, a fost descrisă ca „o fată plină de viață, dar un pic răutăcioasă.
Avea ochi albaștri, expresivi, era înaltă, deșteaptă și elegantă, cu un minunat simț al umorului”. Victoria iubea echitația, ciclismul, lectura, muzica și dansul, iar pasiunea ei specială a fost fotografia.
Îi plăceau foarte mult animalele, preferații săi fiind câinii și timp de șase ani a îngrijit un porumbel domesticit, pe care îl lua cu ea în plimbări sau călătorii într-un coș mic. Victoria a avut relații de prietenie cu verii ei din Rusia și Grecia. Viitorul țar Nicolae al II-lea al Rusiei a fost în tinerețe îndrăgostit de ea, mărturisind: „Este o creatură cu adevărat minunată și, cu cât te uiți mai mult și mai adânc în sufletul ei, cu atât îi vezi mai clar toate virtuțile și calitățile”.
Printre pretendenții săi se pare că s-au numărat Alexandru I al Serbiei, Carlos I al Portugaliei și Haakon al VII-lea al Norvegiei, pe atunci prinț al Danemarcei. Presa vremii a speculat și asupra unei posibile căsătorii cu vărul ei, George al Greciei, însă niciunul dintre proiectele matrimoniale nu s-a concretizat.
Istoricii consideră că șansele ei de a se căsători au fost afectate nu doar de calculele politice ale casei regale, ci și de influența puternică a mamei sale, regina Alexandra a Danemarcei, care își dorea ca fiica preferată să-i rămână alături. De altfel, a prințesa a locuit cu regina-mamă până la decesul acesteia, în 1925.
Prințesa s-a stabilit ulterior într-o casă modestă din Coppins, în Buckinghamshire, pentru că prefera viața la țară, departe de obligațiile rangului regal.
Îi plăcea să asculte muzică, să lucreze în grădină și participa activ la activitățile comunității locale. Prințesa a devenit finanțatoarea talentatei violonceliste Beatrice Harrison și a surorilor acesteia, May și Margaret, care au studiat și ele muzica.
Ultimii ani ai vieții ei au fost însoțiți de numeroase probleme de sănătate. A suferit de nevralgii, migrene, depresie, mai multe răceli severe și gripă.
Victoria Alexandra a încetat din viață la vârsta de 67 de ani, pe 3 decembrie 1935, în reședința de la țară, iar decesul l-a afectat mult pe regele George al V-lea, care a spus când a auzit vestea: “Oh, îmi vor lipsi teribil conversațiile noastre telefonice zilnice. Nimeni nu a avut o soră ca a mea!” Suveranul s-a stins o lună mai târziu.
