Sita Devi Sahib, soția maharajahului din Baroda (sau Vadodara, cum mai este cunoscut orașul-capitală al statului Gujarat), s-a născut pe 12 mai 1917 în Madras, India, și a fost fiica maharajalui din Pithapuram și a soției sale, Nuzvid Zamindari.
Primul soț al Sitei Devi a fost M. R. Appa Rao, cancelarul Universității Andhra, cu care tânăra a avut un fiu. Prietenă apropiată a prințesei otomane Niloufer, care era căsătorită cu un prinț indian, Sita Devi era nelipsită de la petrecerile aristocrației și era considerată o mare frumusețe a epocii.
În 1943, tânăra l-a cunoscut pe viitorul său soț, Pratap Singh Gaekwar din Baroda, care era, la acel moment, al optulea cel mai bogat om din lume și al doilea cel mai bogat prinț indian. Bărbatul făcea parte din dinastia Gaekwad, era căsătorit și avea cinci copii, dar s-a îndrăgostit fulgerător de Sita Devi. Avocații lui i-au recomandat să îi ceară femeii, care era hindusă, să se convertească la mahomedanism, pentru că doar în acest fel mariajul ei cu primul soț putea fi considerat încheiat. Cei doi s-au căsătorit în același an, iar actul a provocat un mare scandal, deoarece încălca legislația împotriva bigamiei din Baroda, iar viceregele britanic din New Delhi l-a convocat de urgență pe prințul indian pentru a-i aduce la cunoștință grava eroare pe care o făcuse prin acest mariaj.
Bărbatul a susținut însă că legea se aplică doar oamenilor comuni și că el, fiind monarh, nu trebuie să țină cont de ea. În cele din urmă, guvernul britanic a acceptat mariajul, dar niciodată nu i s-a adresat femeii cu titlul “Alteța Sa”, așa cum era protocolul pentru soțiile conducătorilor statelor princiare.
În 1946, Pratap Singh Gaekwad a plecat cu Sita într-un turneu prin Europa, scopul vizitei fiind, de fapt, de a găsi o reședință departe de India. Cei doi au considerat că principatul Monaco era cel mai potrivit loc, au cumpărat un conac în Monte Carlo și și-au stabilit aici reședința permanentă. Prințul îndrăgostit a mers de mai multe ori în India în acea perioadă, de fiecare dată aducând cu sine în Europa bijuterii valoroase, decorațiuni, tablouri și alte comori care aparțineau, de fapt, statului Baroda.
Cuplul a făcut și două călătorii în Statele Unite, achiziționând cu aceste ocazii multe articole de lux. S-a spus că numai în una dintre aceste excursii cei doi au cheltuit 10 milioane dolari, iar veștile au ajuns și la urechile oficialilor indieni, care au decis să facă un control în vistieria principatului. Concluzia a fost că prințul făcuse mai multe împrumuturi fără dobândă la trezoreria din Baroda și s-a cerut returnarea banilor.
În afară de sume exorbitante de bani, cuplul princiar și-a însușit unele dintre cele mai faimoase comori ale regatului, inclusiv patru covoare brodate cu perle și pietre prețioase, un colier cu șapte rânduri de perle extrem de scumpe (numite perle Baroda), un colier cu diamante care conținea celebra Stea a Sudului și diamantul English Dresden. Descoperit în 1853, “Steaua Sudului” este un diamant brazilian de 128,48 de carate, are culoarea maroniu-roz, și fusese achiziționat înainte de anul 1870 de prințul indian Malhar Rao din Baroda pentru suma de 80.000 de lire sterline.
În martie 1945, Sita Devi a adus pe lume un băiat numit Sayaji Rao Gaekwad, cunoscut ca “Princie”, care a fost lumina ochilor ei. Crescut într-un lux exorbitant, tânărul a participat în adolescență la cele mai exclusiviste evenimente din lume, era apropiat de Aristotel Onassis și frecventa cluburile de gay din stațiunile din sudul Franței. A fost găsit decedat într-o cameră de hotel în 1985, iar moartea sa a fost considerată sinucidere, deși au existat suspiciuni că ar fi putut fi victima unui asasinat.
În 1951, prințul Pratap Singh Gaekwad a fost detronat, iar fiul său cel mare din prima căsătorie a ajuns pe tronul regatului. După ce Baroda a fost integrată în noua Indie independentă, oficialii au reușit să recupereze o parte din obiectele pe care cuplul și le însușise în anii ‘40, dar cele mai multe dintre bijuterii au rămas în proprietatea maharajahului și a soției sale.
La începutul anilor ‘50, Sita Devi i-a vândut bijutierului american Harry Winston o pereche de brățări de gleznă decorate cu diamante și smaralde mari. Winston, care era supranumit „regele bijutierilor” din New York, a montat pietrele într-un colier spectaculos pe care i l-a vândut lui Wallis Simpson, ducesa de Windsor, iar aceasta a purtat bijuteria la un bal organizat la New York în 1957. Prințesa Sita Devi, care participa și ea la petrecere, a fost auzită comentând că pietrele arătau mai bine la picioarele ei decât la gâtul soției fostului rege Eduard al VIII-lea al Angliei. Jignită, ducesa i-a returnat a doua zi colierul lui Winston.
Sita Devi a divorțat de prințul indian în 1956 și s-a mutat imediat la Londra, dar și-a păstrat titlul de prințesă, continuând să se recomande ca ”maharajaha” din Baroda. Fostul ei soț, Pratap Singh Gaekwad, a murit patru ani mai târziu, pe 19 iulie 1968, la vârsta de 60 de ani în reședința din Monte Carlo.
Mai târziu prințul Rainier le-a acordat cetățenia principatului Monaco atât Sitei, cât și fiului său, Princie. Femeia a cumpărat un apartament în Paris, a continuat să aibă o viață spectaculoasă, participa la petreceri luxoase, iar când călătorea, era însoțită de opt servitoare care îi transportau zecile de valize în care avea peste o mie de sariuri, sute de perechi de pantofi și, bineînțeles, bijuteriile ei fabuloase. Sita Devi a murit în Franța pe 15 februarie 1989, la vârsta de 71 de ani, la patru ani după decesul fiului ei iubit, Princie.
După un timp au fost descoperite câteva dintre comorile pe care și le însușiseră cei doi maharajahi. În 1994, unul dintre cele patru covoare decorate cu perle a fost găsit în seiful unei bănci din Geneva, a fost cumpărat de un prinț arab pentru 5,5 de milioane de dolari și în prezent este expus la Muzeul de Artă Islamică din Doha, în Qatar.
Diamantul Steaua Sudului și alte pietre prețioase au fost localizate în Amsterdam, iar cea mai mare parte a averii fabuloasei Sita Devi a ajuns la una dintre nepoatele ei, Anangarekha Devi, care locuiește în prezent în statul indian Assam.
