Ellen Louise Demorest s-a născut pe 15 noiembrie 1824 în Schuylerville, New York, fiind al doilea din cei opt copii ai Electrei Abel Curtis și ai lui Henry D. Curtis. Tatăl ei era fermier și proprietar al unei fabrici de pălării bărbătești. La 18 ani, Ellen a înființat un magazin de pălării pentru femei în Saratoga Springs, cu ajutorul tatălui său și după un an și-a mutat afacerea în Troy, apoi în Williamsburg, în Brooklyn. În 1858 tânăra s-a căsătorit cu William Jennings Demorest, un bărbat văduv în vârstă de 36 de ani care avea doi copii, iar Ellen i-a mai dăruit încă doi, un fiu născut în 1859 și o fiică născută în 1865.
La începutul căsătoriei, familia Demorest a înființat un mic magazin în Philadelphia. Ellen și sora ei, Kate, căutau o soluție pentru a-și face rochii fără să muncească prea mult la fiecare piesă în parte când au văzut-o pe menajera familiei tăind un model de bluză din hârtie maro și astfel Ellen s-a inspirat de la ea și i-a venit ideea de a crea tipare din hârtie pentru articolele de îmbrăcăminte pe care și le făcea singură acasă. Familia s-a mutat apoi la New York și a început să producă în serie tipare de hârtie pentru diverse piese vestimentare. În toamna anului 1860, cuplul a lansat o revistă trimestrială numită „Mme. Demorest’s Mirror of Fashions” și a deschis un mic magazin de haine pentru femei pe Broadway.
Afacerea lor s-a bazat pe o inovație care a mizat pe aspirațiile femeilor din clasa de mijloc care doreau să arate ca doamnele elegante din aristocrația de la Paris, Londra și New York, oferindu-le acestora instrumentele prin care puteau deveni asemenea celor pe care le admirau.
În multe privințe, citirea unei reviste de modă la mijlocul secolului al XIX-lea nu era cu mult diferită de răsfoirea uneia de astăzi. Paginile erau pline cu desene cu haine frumoase, sfaturi utile, rețete de bucătărie și povești interesante. Și, la fel ca astăzi, era acordat un spațiu considerabil reclamelor care permiteau editorilor să scadă prețul revistelor și să crească tirajul.
Revista doamnei Demorest a avut mare succes și curând a început să apară lunar, ajungând la un tiraj de 60.000 de exemplare, iar pe măsură ce mașinile de cusut au devenit populare în locuințele femeilor clasei de mijloc, numărul revistelor scoase de Ellen a crescut și mai mult. Articole din publicația ei ofereau tot felul de sfaturi utile, iar cititoarele erau încurajate să aibă încredere în talentele lor de croitorese.
Rochiile purtate de împărăteasa Eugenie de Montijo aveau un loc aparte în paginile revistei de modă, fiind prezentată în amănunt fiecare ținută în care apărea soția lui Napoleon al III-lea al Franței.
Jurnalista Jane Cunningham Croly a devenit editor al revistei lunare ilustrate a familiei Demorest și, sub conducerea ei, publicația a pledat pentru educația femeilor, alte colaboratoare fiind Louisa May Alcott și Theodore Dreiser.
Aboliționistă declarată și avocată informală pentru drepturile femeilor, Ellen Demrest a angajat atât femei albe, cât și de culoare în compania pe care o conducea, iar celor care comentau disprețuitor le-a cerut să-și facă cumpărăturile în altă parte.
În 1876, Ellen și-a îndreptat atenția către filantropie și împreună cu Jane Cunningham Croly, a devenit membră fondatoare a primului club dedicat femeilor din Statele Unite.
Din păcate, Ellen Demorrest nu a reușit să breveteze tiparul de hârtie, o altă inventatoare, Ebenezer Butterick, făcând acest demers. Dar succesul afacerii ei nu a fost afectat de lipsa unui brevet. Până în 1874 imperiul său s-a extins din America de Nord în Europa, având peste 100 de filiale și a rămas și astăzi un centru al industriei tiparelor din hârtie. Ellen a murit pe 10 august 1898 și este considerată și astăzi una dintre femeile care a marcat industria modei din toate timpurile.
