Fascinanta viață a lui Lee Miller

DS TW

Elizabeth Lee Miller s-a născut pe 23 aprilie 1907, în Poughkeepsie, New York și a fost fiica lui Theodore și a Florencei Miller. Tatăl ei era un fotograf amator de origine germană, iar mama avea origini scoțiene și irlandeze. Pe când avea șapte ani, fetița a fost violată de un prieten al tatălui și a fost infectată în urma acestui contact sexual cu gonoree. Tratamentul a durat aproape doi ani și a fost traumatic și invaziv pentru micuță, doctorii și familia fiind siguri că medicamentele îi vor provoca infertilitate la maturitate.

carturesti.ro

Copila a suferit o traumă psihologică majoră, a devenit o inadaptată, iar acest lucru a avut consecințe asupra educației ei, fiind expulzată din aproape toate școlile pe care le-a urmat în timp ce locuia în Poughkeepsie. În 1925, la vârsta de optsprezece ani, s-a mutat la Paris, unde a studiat arta luminii și a costumelor și a luat lecții de design la Școala de scenă Ladislas Medgyes. A revenit la New York în 1926 și s-a implicat într-un program de teatru experimental la Vassar College, apoi s-a înscris în Art Students League din Manhattan, pentru a studia desenul și pictura.


La vârsta de 19 ani, în timp ce traversa o stradă din Manhattan, a fost oprită de Condé Nast, editorul revistei Vogue, care i-a propus o colaborare. Astfel Lee și-a început cariera de model, apărând cu o pălărie albastră și perle într-un desen realizat de George Lepape pe coperta celebrei reviste Vogue pe 15 martie 1927, iar figura ei a fost catalogată de Edna Woolman Chase, redactorul-șef al publicației, ca reprezentativă pentru “fata modernă a Americii anilor ’20”. Pentru următorii doi ani, Miller a devenit unul dintre cele mai căutate modele din New York, pozând pentru cei mai cunoscuți fotografi ai epocii – Edward Steichen, Arnold Genthe, Nickolas Muray și George Hoyningen-Huene. O fotografie a tinerei a fost folosită pentru a face publicitate tampoanele igienice Kotex fără consimțământul ei, iar acest eveniment a determinat-o să renunțe la cariera de model. Lee a fost angajată în 1929 de un designer de modă pentru a realiza desene inspirate din picturile renascentiste, dar s-a plictisit de acest job și l-a abandonat în favoarea unei cariere ca fotograf.

În 1929, Miller a plecat din nou la Paris pentru a-l cunoaște pe Man Ray, un celebru artist suprarealist. Deși la început acesta i-a spus că nu o acceptă ca ucenică, Lee i-a devenit curând model și colaboratoare apropiată, dar și iubita și muza artistului. În timp ce se afla la Paris, și-a deschis propriul studio fotografic și, împreună cu Ray, a redescoperit tehnica fotografică a solarizării. În cercul de prieteni ai lui Lee Miller se aflau Pablo Picasso, Paul Éluard și Jean Cocteau.
După ce l-a părăsit pe Ray, a plecat din Franța în 1932, a revenit la New York și a înființat un studio de fotografie, clienții ei fiind companii celebre precum BBDO, Henry Sell, Elizabeth Arden, Helena Rubinstein, Saks Fifth Avenue, I. Magnin and Co. și Jay Thorpe. Pe parcursul anului 1932, lucrările tinerei au fost incluse în expoziția Modern European Photography din New York și în expoziția Muzeului Brooklyn, alături de fotografi celebri precum László Moholy-Nagy, Cecil Beaton, Margaret Bourke-White, Tina Modotti, Charles Sheeler, Man Ray și Edward Weston.

 

fashiondays.ro

Un an mai târziu, Julien Levy i-a organizat fotografei singura expoziție personală din viața ei, iar în 1934 și-a abandonat studioul pentru a se căsători cu omul de afaceri egiptean Aziz Eloui Bey, care venise în New York pentru a cumpăra echipamente pentru Căile Ferate Naționale Egiptene. Deși nu a lucrat ca fotograf profesionist în următorii ani, fotografiile pe care le-a făcut în timp ce locuia în Egipt cu Eloui, inclusiv Portretul spațiului, sunt considerate astăzi unele dintre cele mai marcante imagini suprarealiste ale artistei.
Până în 1937, Lee Miller s-a plictisit de viața în Cairo, așa că s-a întors la Paris, unde l-a cunoscut-o pe pictorul suprarealist britanic Roland Penrose cu care a început o relație. Patru dintre fotografiile ei – “Egipt”, din 1939, “România”, din 1938, “Libia”, din 1939 și “Sinai”, din 1939, au fost afișate la expoziția din 1940, Surrealism To-Day, găzduită de Galeria Zwemmer din Londra.

La izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Miller locuia în Hampstead, la Londra, cu Roland Penrose. Deși prietenii și familia au rugat-o să se întoarcă în Statele Unite, Lee a pornit într-o nouă aventură. S-a angajat ca fotograf oficial de război pentru revista Vogue, documentând operațiunea The Blitz, bombardarea Angliei de către Germania Nazistă în perioada 7 septembrie 1940 — 10 mai 1941. Artista a fost acreditată corespondent de război pentru Condé Nast Publications începând din decembrie 1942 și a făcut echipă cu fotograful american David E. Scherman, a călătorit în Franța la mai puțin de o lună după Ziua-Z și a fost martoră la eliberarea Parisului, a asistat la bătălia din Alsacia și a surprins cele mai groaznice imagini ale lagărelor de concentrare naziste de la Buchenwald și Dachau.

Fotografia lui Scherman care o înfățisează pe Lee Miller într-o cadă din apartamentul lui Adolf Hitler din Munchen este una dintre cele mai cunoscute imagini ale parteneriatul Miller-Scherman. După ce a făcut fotografia în cadă, Lee Miller a făcut o baie și a dormit în patul lui Hitler, după cum avea să povestească mai târziu.

În această perioadă, a fotografiat trupuri de copii decedați într-un spital din Viena, a surprins viața la țară din Ungaria postbelică și chiar execuția premierului László Bárdossy. După război, a continuat să lucreze pentru Vogue încă doi ani, devenind fotograf de modă și evenimente cu celebrități. În această perioadă a fost investigată de serviciul de securitate britanic MI5, sub suspiciunea că ar fi fost spioană sovietică.

În 1946, fotografa a venit în România unde a realizat mai multe fotografii document. Portretul reginei-mamă Elena a României la Castelul Peleș făcut de către Lee Miller a fost publicat în Vogue în mai 1946, materialul despre România fiind un articol însoțit de zece fotografii excepționale reunite sub titlul “Romanian story”. Pe regina Elena a descris-o ca fiind o femeie frumoasă, cu simțul umorului și cu o mare doză de farmec.
După ce s-a întors în Marea Britanie, Miller a suferit câteva episoade severe de depresie, ceea ce avea să se numească mai târziu tulburare de stres post traumatic (PTSD). A început să bea foarte mult și a devenit nesigură cu privire la cariera și viitorul ei. În 1946, a făcut o călătorie în Statele Unite împreună cu Roland Penrose și l-a reîntâlnit pe fostul ei iubit, Man Ray, în California.

 

Când a descoperit că este însărcinată, Lee avea deja 40 de ani, a divorțat de inginerul egiptean Aziz Eloui Bey cu care rămăsese căsătorită legal, și pe 3 mai 1947 s-a căsătorit cu Roland. Fiul lor, Antony Penrose, s-a născut în septembrie 1947 și este astăzi fotograf și custode al impresionantei arhive a părinților săi. În 1949, cuplul a cumpărat Farley Farm House în Chiddingly, East Sussex. În anii ’50 -’60, Farley Farm a devenit un fel de Mecca artistică pentru artiști precum Picasso, Man Ray, Henry Moore, Eileen Agar, Jean Dubuffet, Dorothea Tanning și Max Ernst. Din când în când Lee mai făcea câte o ședință foto pentru Vogue, dar a devenit în timp pasionată de gastronomie. Mereu inovativă, artista s-a specializat în “mâncare istorică”, dar imaginile din război, în special cele din lagărele de concentrare, au continuat să o bântuie și să îi provoace frecvente episoade de depresie.
Lee Miller a murit de cancer pe 21 iulie 1977, la vârsta de 70 de ani și, conform dorinței ei, a fost incinerată, cenușa fiindu-i împrăștiată în grădina din Farley.

foto: leemiller.co.uk, farleyshouseandgallery.co.uk

 

DS TW
No comments

leave a comment