Florence Eleanor Booth s-a născut pe 12 septembrie 1861 în Blaina, Monmouthshire, și a fost fiica cea mare a doctorului Isabell Hawker Soper, medic în Plymouth, și a soției sale, Jane Eleanor. Mama a murit în 1870, când Florence avea nouă ani, și în acel moment copila, care era pasionată de lectură și muzică și avea o inteligență remarcabilă, și-a propus să devină medic.
După ce a trecut ultimul examen la școală, tânăra a plecat în vizită la Londra pentru a-și vizita două mătuși. Aici a auzit-o vorbind la o conferință pe Catherine Booth, fondatoarea unei organizații filantropice creștine, și a luat decizia de a afla mai multe despre Armata Salvării, astăzi una din cele mai mari organizații de caritate din lume, cu o structură apropiată de cea militară. Membrii mișcării poartă numele de salvaționiști, iar fondatorii ei, William Booth și soția sa, Catherine, își începuseră misiunea printr-un mesaj simplu: “să aducem salvarea celor pierduți și să ne îngrijim de nevoile lor materiale și spirituale”. Armata Salvării activează în 127 de țări, având centre de reabilitare, clinici, spitale, cantine sociale, magazine de caritare și adăposturi pentru oamenii străzii.
Tânăra Florence a devenit prietenă cu familia Booth, inclusiv cu fiul lor, Bramwell și, după ce a luat decizia de a se alătura organizației, în scurt timp a fost promovată la gradul de locotenent și apoi a însoțit-o pe fiica cea mare a fondatorilor, Catherine, să organizeze activitatea organizației în Franța. În această perioadă, Bramwell, fiul familie Booth, a cerut-o în căsătorie, dar cum nu avea încă 21 de ani, tatăl ei s-a împotrivit mariajului. În cele din urmă, pe 12 octombrie 1882, domnișoara căpitan Florence Soper s-a căsătorit cu șeful Statului Major al Armatei Salvării, tânărul Bramwell Booth, la Clapton Congress Hall, în fața unei mulțimi de 6.000 de salvaționiști cărora li s-a cerut câte un șiling pentru a putea participa la ceremonie, banii fiind folosiți ulterior pentru achiziționarea casei publice “Taverna Vulturului”. În 1912, la moartea tatălui lui, Bramwell Booth a devenit al doilea general al Armatei Salvării.
Viața femeilor la începutul anilor 1880 era dificilă, locurile de muncă erau puține, iar prostituția era în expansiune, fetițe chiar mai mici de 13 ani fiind traficate pentru a practica prostituția. Când Florence Booth, o pionieră a activităților sociale pentru femei, a realizat cât de gravă este situația, a decis că Armata Salvării trebuie să facă ceva. Ea și Bramwell mergeau frecvent în cartierele sărace ale Londrei și au văzut cu ochii lor disperarea adolescentelor obligate să-și vândă trupul pentru câțiva bănuți. Hotărâtă să le ajute pe aceste fete sărmane, în 1884 Florence a inaugurat Asistența Socială a Femeilor, care avea sediul într-o căsuță pe Hanbury Street, în Londra, și și-a continuat cu perseverență munca în următorii 28 de ani.
Una dintre modalitățile concrete prin care Armata Salvării le ajuta pe aceste femei sărace era deschiderea unor case de refugiu, în speranța că astfel, având adăpost, nu vor mai trebui să se îndrepte spre prostituție. Multe dintre rezidente erau tinere mame sau viitoare mame și, realizând necesitatea asistenței pentru femeile însărcinate, Armata Salvării a deschis reședințe similare pe tot teritoriul britanic.
Florence și Bramwell Booth au avut cinci fiice și doi fii: Catherine, Mary B., Florence, Olive Emma, Dora, Bramwell Bernard și William Wycliffe. În mai 1928, sănătatea soțului ei a început să se deterioreze, și, deși a încercat să își desfășoare activitatea în continuare, starea fizică nu i-a mai permis, așa că s-a retras de la conducerea organizației filantropice. Bărbatul a murit în iunie 1929, fiind condus pe ultimul drum de peste 10.000 de simpatizanți ai Armatei Salvării, iar Florence, care a trăit încă 28 de ani, și-a continuat nobila misiune în organizație. Deși nu a reușit să-și îndeplinească visul din copilătie, acela de a deveni medic și de a ajuta oamenii suferinzi, Florence a salvat sute de mii de femei de la o viață în mizerie și promiscuitate. Doamna Booth a murit pe 10 iunie 1957, fiind înmormântată alături de soțul ei la Abney Park Cemetery.
