HomeMonarhieMetrese, curtezane și amante celebreMadame Tallien, o figură excentrică a Revoluției franceze

Madame Tallien, o figură excentrică a Revoluției franceze

DS TW

Thérésa Cabarrus a venit pe lume pe 31 iulie 1773 la Madrid și a fost fiica lui François Cabarrus, un spaniol de origine franceză, și a Maríei Antonia Galabert. Tatăl ei a fondat și a administrat Banca San Carlos, care a devenit mai târziu Banca Regală a Spaniei, și a fost ministru de finanțe al regelui Iosif, primind în 1789 titlul de conte de la regele Carol al IV-lea.
Din 1778 până în 1783, Thérésa a fost educată la o școală de maici din Franța, perioadă în care a fost eleva pictorului Jean-Baptiste Isabey, s-a întors acasă pentru scurt timp, apoi tatăl ei a trimis-o înapoi la Paris, pentru a-și finaliza studiile și a se căsători.

Prima dintre multele ei aventuri amoroase a fost cea cu Alexandre de Laborde, dar cuplul a fost nevoit să se separe pentru că tatăl lui, Jean-Joseph de Laborde, nu a fost de acord cu relația. François Cabarrus a aranjat apoi ca fiica sa să se căsătorească cu un francez bogat și influent, pentru a-și consolida poziția. Pe 21 februarie 1788 Thérésa a devenit soția lui Jean Jacques Devin Fontenay, ultimul marchiz de Fontenay, un aristocrat înstărit, care era descris ca fiind mic, roșu la față și urât. Mireasa avea 14 ani și curând a fost prezentată la curtea regelui Ludovic al XVI-lea. Tinerii căsătoriți au vizitat și curtea Spaniei, iar pe 2 mai 1789 Thérésa a adus pe lume un fiu, pe Devin Théodore de Fontenay, al cărui tată era, probabil, Felix le Peletier de Saint-Fargeau, nu soțul ei.

În 1789, când a izbucnit Revoluția franceză, Fontenay a plecat din Franța, tânăra și-a reluat numele de fată și a obținut divorțul doi ani mai târziu. S-a refugiat în Bordeaux, unde a fost inițial susținută financiar de unchiul ei, iar aici l-a întâlnit pe Jean Lambert Tallien, comisarul Convenției Naționale, cu care a început o aventură. În decembrie 1793, frumoasa Thérésa a apărut costumată ca Zeița Rațiunii la o mare paradă organizată la Bordeaux de noul ei iubit.
Trei luni mai târziu, Jean Lambert Tallien a fost denunțat de Maximilien Robespierre pentru că era prea moderat și relaxase măsurile de represiune. Robespierre i-a reproșat, de asemenea, legătura cu “o anume Cabarrus, o fostă nobilă, care l-ar fi convins să ierte mulți dușmani ai Republicii”. Tânăra l-a însoțit pe Tallien când acesta a mers la Paris pentru a-și justifica comportamentul, dar a fost încarcerată din ordinul lui Robespierre mai întâi în închisoarea La Force, apoi în închisoarea Carmes, unde a întâlnit-o pe Joséphine de Beauharnais, viitoarea soție a lui Napoleon Bonaparte.

În acest timp, Jean Lambert Tallien devenise unul dintre principalii organizatori ai Reacției Thermidoriene care a pus la cale răsturnarea lui Robespierre. Pe 27 iulie 1794, bărbatul le-a eliberat din închisoare pe Thérésa și pe Joséphine de Beauharnais, iar ea a devenit curând una dintre cele mai importante figuri ale vieții politice franceze, motiv pentru care i se spunea “Notre-Dame de Thermidor”.

Cum frumoasa marchiză era însărcinată, cei doi s-au căsătorit pe 26 decembrie 1794, dar mariajul a fost relativ scurt. Când Theresa a început procedura de divorț, în februarie 1797, soțul ei era plecat cu Napoleon în Egipt. Bărbatul a fost capturat de britanici în timp ce se întorcea în Franța și ținut prizonier, astfel că separarea oficială a fost finalizată abia după eliberarea lui, în 1802. Thérésa a fost în această perioadă sufletul vieții pariziene. Salonul pe care îl deținea era faimos și ea a devenit una dintre inițiatoarele noului curent al modei feminine care a reintrodus stilul grecesc antic la Paris. Era o figură extravagantă, foarte populară, și în epocă se spunea că face baie în suc de căpșuni pentru a-și întreține frumusețea naturală.

În timpul unei vizite pe care a făcut-o la Palatul Tuileries, s-a îmbrăcat cu o pelerină neagră și a purtat opt inele cu safire la mâini și șase inele la picioare, o brățară de aur pe fiecare gleznă și nouă brățări pe fiecare braț, iar pe cap a purtat o coroană cu rubine.

Cu o altă ocazie, a apărut la Opera din Paris îmbrăcată într-o rochie albă din mătase, fără mâneci și fără lenjerie intimă, rămânând celebru comentariul unui martor: “Nici o altă persoană nu putea avea o ținută așa somptuosă fiind dezbrăcată!”
După divorțul de Tallien, Thérésa a avut un scurt flirt cu Napoleon, apoi a devenit amanta puternicului Paul Barras, a cărui fostă iubită fusese anterior Joséphine, prima soție a lui Bonaparte. Nu după mult timp a devenit iubita milionarului Gabriel-Julien Ouvrard, cu care a avut patru copii.

În cele din urmă, încercând să-și recâștige respectabilitatea, s-a căsătorit cu François-Joseph-Philippe de Riquet, Conte de Caraman. Nunta a avut loc pe 22 august 1805, la scurt timp după ce el devenise al șaisprezecelea Prinț de Chimay.

Theresa și-a petrecut restul vieții mai întâi la Paris, apoi pe moșiile Chimay. Era una dintre cele mai faimoase femei din Franța, dar nu i-a plăcut acest rol. Odată a apărut la Luvru însoțită de toți cei zece copii pe care i-a avut cu diverșii ei soți și iubiți și atât de mulți curioși s-au adunat să o vadă de aproape, încât a trebuit să fugă pe o scară pentru a se salva de privirile oamenilor.

Madame Cabarrus Tallien s-a stins din viață pe 15 ianuarie 1835, la vârsta de 61 de ani, în Chimay, și a fost înmormântată sub sacristia bisericii din localitate, unde a fost ridicat un memorial în onoarea ei.

DS TW
No comments

leave a comment