Cu mult înaintea Primului Război Mondial, ziarele au scris mult despre Marie Marvingt. Era supranumită “logodnica primejdiei” sau “femeia universală” și își merita numele. S-a născut pe 20 februarie 1875 în orășelul Aurillac și, după 87 de ani de viață aventuroasă, aflată încă în plină activitate, s-a stins la Nancy, orașul în care își luase prima licență de zbor.
Marie a fost o sportivă desăvârșită. Excela în sporturile cele mai diferite: atletism, natație, gimnastică, alpinism, schi, bobsleigh, patinaj, yachting, tenis, tir, golf, scrimă la trei arme, călărie, ciclism, automobilism, aerostație, aviație, chiar și în jiu-jitsu! Și-a adjudecat 17 recorduri și titluri, a participat la Jocurile Olimpice de la Paris din 1900, la mari tururi cicliste (dintre care un tur al Franței). În 1903, s-a cățărat pe pereți alpini, ajutând la stabilirea unei stațiuni geodezice pe Dintele Uriașului, și a câștigat o competiție de escaladare la Ruet. Avea 23 de concurenți, 20 au abandonat.
În 1906, a câștigat concursul de traversare a Senei înot, pe o distanță de 12,5 km, bătând la un minut și zece secunde un record al englezului Kellermann. În 1909, în balonul său “Étoile Filante”, a condus un pasager de la Nancy în Olanda, apoi de aici în Anglia. Îngreunată de o violentă furtună de zăpadă, nacela a coborât de mai multe ori la nivelul Mării Nordului. Elevă a lui Latham, Marie Marvingt a fost una dintre primele aviatoare franceze. Brevetul ei, cu data de 8 noiembrie 1910, purta nr. 281. A fost unica femeie care a obținut brevete de pilot pentru avion, aerostat, planor, hidroavion și elicopter (cu motor și reacție) și a avut 900 de aterizări fără accidente. Marie Marvingt avea să fie prima pasageră a lui Roland Garros pentru celebrele lui loopinguri. Personalitate complexă, și-a impus numele și în ziaristică, în literatură, chiar și în teatru, jucând în 1912 la “Theatre aux Armées”.
În 1948, Marie Marvingt a primit Marele premiu international pentru literatură, iar în 1951 a fost decorată cu “Legiunea de onoare”. La 80 de ani, în 1955, avea să-și ia brevetul de pilot de elicopter cu reacție. Un ziarist american care i-a luat un interviu a descoperit uimit, la reîntoarcerea sa în Statele Unite, că era, așa cum îi spusese, a patra femeie înscrisă pentru o călătorie cu destinația Luna. A fost singurul proiect pe care nu a mai putut să-l realizeze, pentru că s-a stins pe 14 decembrie 1963, la vârsta de 88 de ani.
