Misterioasa Nefertiti a Egiptului, cea mai frumoasă femeie din lume

Nefertiti, al cărei nume înseamnă “Frumoasa care, iată, vine”, s-a născut în anul 1370 î.Hr și se presupune că a fost fiica lui Ay, care a devenit faraon al Egiptului, iar o altă ipoteză este că prințesa se numea, de fapt, Tadukhipa, provenea din regatul Mitanni din Asia Anterioară și ar fi fost mai întâi căsătorită cu Amenhotep al III-lea, tatăl lui Amenhotep al IV-lea.

Tânăra a devenit regină a Egiptului în timpul Dinastiei a XVIII-a, fiind “Marea soție” a faraonului Amenhotep al IV-lea, cunoscut mai târziu ca Akhenaten, în vremea marii reforme religioase conduse de soțul ei fiind promovat cultul unic al discului solar, Aten.

Nu se știe cu exactitate anul când Nefertiti s-a măritat cu Amenhotep al IV-lea, dar perechea regală a avut șase fiice: Meritaten, născută în al doilea an al mariajului, Meketaten, născută anul următor, Ankhesenamen sau Ankhesenpaaten, care va fi viitoarea regină ca soție a faraonului Tutankhamon, Neferneferuaten Ta-sherit, Neferneferure și Setepenre.

În al patrulea an al domniei sale, anul 1346 î.Hr, Amenhotep al IV-lea a început să promoveze cultul lui Aten și a condus o revoluție religioasă în care Nefertiti a avut un rol proeminent. Religia oficială a Egiptului antic a fost schimbată atunci de la cea politeistă la cea henoteistă, care însă nu nega existența altor zeități. Se pare că în acel an a început și construirea noii capitale Akhetaten, în locul cunoscut astăzi ca Amarna. În timpul domniei soțului ei, Nefertiti a exercitat o putere fără precedent până la acel moment, există mărturii că a fost ridicată la poziția de co-regentă și că a avut puteri egale cu cele ale faraonului. Regina este înfățișată pe pereții templelor având aceleași dimensiuni ca regele și poate fi văzută slujind singură pe Aten.

În anul al 14-lea al domniei lui Akhenaten, Nefertiti dispare brusc din documentele istorice și după această dată nu mai există inscripții despre ea. Istoricii au emis diferite ipoteze în legatură cu soarta reginei, una dintre ele fiind că ar fi murit subit, în urma unei epidemii care lovise orașul sau de moarte naturală. O altă teorie a fost că ar fi căzut în dizgrație, dar împrejurările exacte ale dispariției sale nu sunt cunoscute.

Alți cercetatori cred că Nefertiti și-ar fi schimbat numele, mai întâi în Ankhkheperure Neferneferuaten și apoi în Ankhkheperure Smenkhkare și că ar fi domnit pentru scurtă vreme ca unică suverană, timp în care ar fi încercat să ajungă la o înțelegere cu tabăra preoților zeului Amen. Se pare că regina și-a pregătit cu grijă urmașii: fiica sa, numită Ankhsenamun, și fiul ei vitreg, Tutankhamon, care urmau să preia tronul, au fost educați în spiritul religiei tradiționale a vechilor zei.

 

Noua pereche regală era tânără și neexperimentată, Ankhesenpaaten a rămas însărcinată cu gemeni, dar cele două fete pe care le-a născut prematur au murit, mumiile lor fiind găsite de arheologul britanic Howard Carter chiar în mormântul faraonului Tutankhamon. După unele teorii, Nefertiti ar fi fost încă în viață în acea perioadă și ar fi avut o mare influență asupra tânărului cuplu regal.

Un timp s-a crezut că una dintre cele două mumii feminine găsite în mormântul KV21 din Valea Regilor ar fi fost corpul lui Nefertiti. Analiza ADN nu a oferit însă suficiente date pentru a face o identificare fără dubiu, dar s-a confirmat că mumia respectivă a fost membră a liniei regale a Dinastiei a XVIII-a. Scanarea CT a relevat că femeia decedată avea aproximativ 45 de ani în momentul morții sale, iar brațul ei stâng fusese îndoit deasupra pieptului în poziția “reginei”.

 

Nefertiti a devenit extrem de cunoscută în secolul al XX-lea mai ales datorită bustului ei care a ajuns în colecția Muzeului egiptean din Berlin, statueta fiind astăzi expusă la Neues Museum.

 

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *