HomeLocuri de povesteNecropole și cimitire faimoaseMisterul vieții și al morții Cleopatrei

Misterul vieții și al morții Cleopatrei

Cleopatra s-a născut în anul 69 î.Hr, fiind fiica regelui Ptolemeu al XII-lea și a unei femei al cărei nume istoria nu l-a reținut și a avut mai mulți frați, dintre care sunt consemnați Ptolemeu al XIII-lea și Ptolemeu al XIV-lea și cel puțin o soră, Arsinoe. După ce tatăl ei a fost ucis, Cleopatra a urcat pe tron în același timp fratele ei mai mare, care a domnit alături de ea în Egipt.

Deși frumoasa regină nu avea sânge egiptean, a fost singura din familie care a învățat limba egipteană și, pentru a-și spori influența asupra poporului, s-a autoproclamat fiică a lui Ra, zeul soarelui, și fiică a zeiței Isis.

Cleopatra a fost considerată cea mai frumoasă femeie din lume, s-a spus că nu purta bijuterii și că vorbea șapte limbi străine, având o educație aleasă. Tutorele ei a fost Philostratos, de la care a învățat oratoria și filozofia, fiind instuită la Musaeum, instituție fondată de Ptolemeu I Soter, casă a muzicii și a poeziei, o școală filozofică și o bibliotecă în același timp. În scurt timp, regina a avut neînțelegeri atât cu fratele, cât și cu sora ei, Arsinoe, ceea ce a dus la declanșarea unui război civil în anul 48 î.Hr.

În momentul în care Cleopatra se pregătea să-și atace fratele cu o imensă armată formată din arabi, romanii au ajuns în Egipt. Generalul Cneus Pompeius Magnus, înfrânt de Iulius Cezar în Grecia, fugise căutând adăpost, însă a fost ucis de oamenii fratelui Cleopatrei în anul 47 î.Hr., iar Iulius Cezar a ajuns la scurt timp după acest eveniment în Alexandria și, după ce a aflat că dușmanul lui a murit, a decis să restabilească ordinea în țară.

 

Cleopatra, încercând să intre în grațiile împăratului, s-a dus la palatul regal din Alexandria și se spune că i-a fost dusă lui Iulius Cezar înfășurată într-un covor, ca un dar de preț. Astfel a reușit să-i atragă atenția liderului roman, care, impresionat de frumusețea ei, a fost de acord să participe la războiul egiptean de partea reginei. Tânăra a ieșit învingătoare din conflictul intern și a rămas la domnie alături de un alt frate, Ptolemeu al XIV-lea.

Sora lor, Arsinoe, care fusese aliata lui Ptolemeu al XIII-lea în luptă, a fost luată la Roma de Iulius Cezar și dusă apoi într-un templu, unde a trăit până în anul 41 î.Hr., când a fost executată din ordinul lui Marc Antoniu.

În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a adus pe lume un fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius Cezar, pe care l-a botezat “Cezarion” (“micul Cezar”). La întoarcerea lui triumfală la Roma, Iulius Cezar a fost întâmpinat de Cleopatra și Cezarion, apoi cei doi au locuit într-o vilă în afara capitalei. După ce generalul roman a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp după aceea, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otrăvit chiar de sora sa, iar regina și-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului.

După asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a trecut printr-un război civil, oprit temporar în 43 î.Hr., odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar și moștenitorul ales de acesta, generalul Marc Antoniu și Lepidus, un om de stat roman. Marc Antoniu a preluat administrația provinciilor estice din Imperiul Roman, chemând-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mică, pentru a răspunde acuzațiilor că ar fi fost susținătoarea adversarilor lui, dar regina își dorea să-l facă pe Marc Antoniu aliat, așa cum îi fusese înainte Cezar.

De aceea a decis să se înfățișeze în fața lui într-o barjă, costumată în Venus, zeița iubirii la romani, a reușit astfel să-l seducă pe general și s-a întors cu el la Alexandria, petrecându-și iarna împreună.

Un an mai târziu, în anul 40 î.Hr., Marc Antoniu s-a întors la Roma și s-a căsătorit cu sora lui Octavian (Octavia), în încercarea de a repara alianța cu fratele acesteia. Totuși, triumviratul a continuat să se deterioreze.

 

La trei ani după nuntă, Marc Antoniu s-a despărțit de Octavia și a plecat spre est, plănuind să se întâlnească cu Cleopatra în Siria. În timpul cât au fost separați, Cleopatra născuse doi gemeni, un băiat, Alexander Helios, și o fată, Cleopatra a VIII-a Selene, copiii generalului, iar în august sau septembrie 36 î.Hr. a mai adus pe lume un copil, pe Ptolemeu Philadelphus.

 

Pentru a se răzbuna pe Marc Antoniu, fostul lui aliat, împăratul Octavian, i-a declarat război Cleopatrei, iar pe 3 septembrie 31 î.Hr. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, în Grecia. După lupte grele, Cleopatra și-a încălcat angajamentul pe care îl făcuse față de Marc Antoniu și a plecat spre Egipt cu 60 dintre vasele ei. Marc Antoniu a reușit să pătrundă printre navele inamice și a urmat-o, iar flota rămasă s-a predat lui Octavian. O săptămână mai târziu, forțele terestre ale lui Marc Antoniu au capitulat.

După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Marc Antoniu a fost înștiințat că regina a murit și de durere s-a înjunghiat cu propria lui sabie. Legenda spune că, înainte de a muri, a fost informat că, de fapt, Cleopatra este încă în viață și a cerut să fie transportat la locul ei de refugiu, implorând-o să facă pace cu fostul său adversar, Octavian, apoi a murit în brațele ei. După sosirea triumfală a legiunilor conduse de Octavian, Cleopatra a încercat să-l seducă pe noul lider al Romei, însă acesta a rezistat farmecelor ei.

Alexandria a fost curând cucerită de romani, care au înconjurat mausoleul în care se afla frumoasa femeie, iar regina, când a aflat că va fi trimisă în lanțuri la Roma, ca trofeu al victoriei lui Octavian, s-a pregătit pentru o moarte demnă de o suverană, îmbrăcându-se în cele mai bune haine ale ei.

 

Cleopatra și-a scris testamentul cerând să fie înmormântată alături de Marc Antoniu, și l-a lăsat la conducerea Egiptului pe fiul ei, Cezarion, care urma să domnească sub numele Ptolemeu al XV-lea.

Regina s-a sinucis pe 12 august 30 î.Hr., la vârsta de 39 de ani, probabil lăsându-se atacată de vipere (sau cobre, după alte versiuni), iar trupul i-a fost îngropat alături de cel al lui Marc Antoniu, pe țărmul Mării Mediterane. Curând Octavian l-a executat pe fiul cel mare al defunctei, a anexat Egiptul Imperiului Roman și a folosit averea ei pentru a-și plăti mercenarii.

Legenda spune că Octavian i-a luat pe ceilalți trei copii ai Cleopatrei și ai lui Marc Aureliu, Alexander Helios, Cleopatra Selene și Ptolemeu Philadelphus, și i-a dus la Roma. Împăratul și-a sărbătorit triumful militar plimbându-i pe cei trei orfani încătușați în lanțuri de aur pe străzile Romei, însă lanțurile erau atât de grele încât copiii nu puteau merge, ceea ce a stârnit reacții de simpatie pentru drama sărmanilor prizonieri.

Octavian i-ar fi dat apoi pe cei trei copii în grijă Octaviei Minor, fosta soție a tatălui lor. Despre Cleopatra Selene se știe că a supraviețuit până la vârsta de 35 de ani și a fost căsătorită cu Juba din Mauretania, un rege supus Imperiului Roman, devenind astfel regină a Mauretaniei, provincie romană din Africa de Nord, aflată pe teritoriul Algeriei și Marocului de astăzi. Despre fratele ei geamăn, Helios,nu există mărturii istorice, ceea ce poate însemna că a murit înainte de a ajunge la maturitate. Ultimul fiu al Cleopatrei, Ptolemeu Philadelphus, ar fi supraviețuit până la vârsta adultă, dar nu există informații despre destinul său ulterior.

 

No comments

leave a comment