HomeVizionariiMedici și oameni de științăNeil Armstrong, memorie veșnică pentru un erou al umanității

Neil Armstrong, memorie veșnică pentru un erou al umanității

La întoarcerea din misiunea Apollo 11, Neil Armstrong a ținut un discurs în fața Congresului Statelor Unite în care a mulțumit întregii Americi pentru că i-a oferit ocazia de a vedea una dintre “cele mai grandioase perspective ale Creatorului”. A fost apoi îndelung curtat de o serie de politicieni democrați și republicani pentru a începe o carieră în administrație, dar a refuzat toate ofertele, afirmând că este doar un susținător al drepturile statelor la autodeterminare, exprimându-se clar împotriva transformării Americii într-un “polițist al lumii”.
La începutul anilor 1980, astronautul a fost subiectul unui fake news care susținea că s-ar fi convertit la islam pentru că ar fi auzit o chemare la rugăciune în timp ce se afla pe Lună, cântăreața indoneziană Suhaemi lansând chiar o melodie (“Sunetul rezonant al chemării la rugăciune pe Lună”) în care descria presupusa convertire a lui Armstrong. Zvonuri similare au apărut în Egipt și Malaezia, iar în martie 1983, pentru că informațiile false se propagau într-un ritm alert, Departamentul de Stat al Statelor Unite a fost nevoit să transmită un mesaj către ambasadele și consulatele din țările musulmane în care afirma clar că Armstrong nu s-a convertit la islam.

În anii ’70, Neil a devenit pasionat de planoare, a zburat cu avioane ușoare fără motor și s-a ocupat de ferma sa din Ohio. În februarie 1990 a divorțat de prima soție, Janet, după 38 de ani de căsnicie, și în 1994 s-a recăsătorit cu Carol Held Knight, stabilindu-se împreună în Indian Hill, Ohio.
Numele său a ajuns din nou în atenția presei în mai 2005, cu prilejul unei dispute juridice care a fost subiectul multor dezbateri despre dreptul la protecție și intimitate al persoanelor celebre. Frizerul lui Neil, un anume Mark Sizemore, care îl tundea de 20 de ani, a colectat părul astronautului fără știrea lui și l-a vândut unui colecționar pentru 3.000 de dolari. Armstrong a aflat și l-a amenințat cu o acțiune în instanță, cerându-i frizerului fie să îi înapoieze părul, fie să doneze banii obținuți unei organizații caritabile. Bărbatul nu a mai putut recupera șuvițele respective, așa că a donat suma în scopuri caritabile.
Pe 7 august 2012, astronautul, care suferea de o boală arterială coronariană, a fost supus unei intervenții chirurgicale de bypass la Spitalul Mercy Faith-Fairfield din Cincinnati. Deși se pare că operația a decurs conform așteptărilor medicilor, iar Neil se recupera bine, după o săptămână au apărut complicații pe care doctorii nu au reușit să le țină sub control.

Neil Armstrong a murit pe 25 august, la vârsta de 82 de ani. Președintele Barack Obama a transmis condoleanțe familiei, spunând: “Armstrong a fost printre cei mai mari dintre eroii americani — nu doar din timpul său, ci din toate timpurile”, adăugând “astronautul a purtat aspirațiile cetățenilor Statelor Unite și a oferit un moment de realizare umană care nu va fi uitat niciodată”.
Familia a dat publicității o declarație în care l-a descris ca fiind un “erou american modest care și-a servit națiunea cu mândrie, mai întâi ca pilot de vânătoare, apoi pilot de testare și, în cele din urmă, astronaut”. “Deplângem pierderea unui om foarte bun și sărbătorim, în același timp, viața sa remarcabilă, sperând că servește ca exemplu pentru tinerii din întreaga lume, pentru a munci din greu să-și transforme visele să devină realitate (…) Pentru cei care se întreabă ce pot face pentru a-l onora pe Neil, avem o cerere simplă. Onorați-i exemplul de împlinire și modestie, iar data viitoare când ieșiți afară într-o noapte senină și vedeți luna zâmbind la voi, gândiți-vă la Neil Armstrong și faceți-i cu ochiul.”

Buzz Aldrin, unul dintre colegii săi de pe Apollo 11, l-a numit pe Armstrong “un adevărat erou american și cel mai bun pilot pe care l-am cunoscut vreodată”, exprimându-și mâhnirea că în 2019 nu vor mai putea sărbători împreună 50 de ani de la aselenizare, iar Michael Collins, cel de-al treilea membru al echipajului, a spus: “A fost cel mai bun, îmi va fi foarte dor de el.”
Administratorul NASA, Charles Bolden, a declarat: “Atâta timp cât există cărți de istorie, Neil Armstrong va fi inclus în ele, pentru că a făcut primul pas mic al omenirii într-o lume dincolo de a noastră”, subliniind “curajul, harul și modestia” lui Armstrong.
Pe tot parcursul vieții Neil a evitat publicitatea și rareori a dat interviuri, așa că familia, fiind sigură că astronautul s-ar fi opus unei înmormântări grandioase, a optat pentru o ceremonie privată, în orașul Cincinnati. Trupul său a fost incinerat, așa cum își dorise, iar pe 14 septembrie cenușa a fost împrăștiată în Marea Filipinelor.

În iulie 2019, la împlinirea a 50 de ani de la aterizarea pe Lună, ziarul The New York Times a dezvăluit că cei doi fii ai astronautului au intentat la scurt timp după decesul lui un proces de malpraxis împotriva spitalului Mercy Health-Fairfield. Se pare că, după intervenția chirurgicală reușită, asistentele medicale îi îndepărtaseră firele legate de stimulatorul cardiac temporar, pacientului i-a scăzut tensiunea arterială și a suferit o hemoragie internă. Doi dintre cei trei medici care au analizat dosarul medical în timpul procesului care a urmat au numit acest lucru o eroare gravă.
Familia a solicitat daune de 6 milioane de dolari în 2014, iar spitalul, temându-se de publicitatea negativă asociată unei acuzații atât de gravă, în care victimă era o personalitate venerată în întreaga lume, a fost de acord să plătească imediat suma respectivă, cu condiția ca fiii astronautului să nu dea presei detalii despre procesul de malpraxis.

În 2019, la împlinirea a 50 de ani de la aselenizare, site-ul History.com a prezentat zece lucruri surprinzătoare despre proiectul Apollo, cel mai ambiţios din istoria programelor spaţiale.

1. Aproape o jumătate de milion de oameni implicaţi
Circa 34.000 de angajaţi ai NASA şi 375.000 de contractori externi au participat la programul Apollo 11, costurile fiind estimate la 100 de miliarde de dolari, adică 500 de dolari pentru fiecare american care trăia în SUA în 1969

 

2. Preşedintele John F. Kennedy se gândea la posibilitatea unei misiuni comune SUA-URSS
Programul Apollo s-a desfăşurat în perioada celebrei ”curse spaţiale” dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică, dar, în septembrie 1963, preşedintele american John F. Kennedy a şocat întreaga lume sugerând că cele două state şi-ar putea uni forţele în cadrul unei misiuni selenare în tandem. Deşi există informații potrivit cărora sovieticii nu ar fi respins această idee, ea a fost abandonată după asasinarea lui Kennedy, în noiembrie 1963.

Apollo-11

3. Cea mai mare tragedie s-a petrecut la sol
Pe 27 ianuarie 1967, astronauţii Gus Grissom, Ed White şi Roger Chaffee s-au îmbarcat în nava spaţială Apollo 1, pentru efectuarea unui test de rutină înainte de lansare. O scânteie provocată de o legătură defectuoasă a unor cabluri a declanşat un incendiu de proporţii ce s-a propagat rapid în cabina plină cu oxigen pur, acesta fiind primul accident soldat cu decesul unor astronauţi americani într-o navă spaţială.
Programul Apollo a fost blocat la sol timp de optsprezece luni, dar în această perioadă NASA a reușit să crească nivelul de siguranţă.

 

4. Un premiu Emmy pentru echipajul Apollo 7
Prima misiune cu echipaj uman a început în octombrie 1968, când Apollo 7 a ajuns pe orbita joasă a Pământului pentru testarea modulului de comandă şi serviciu. Pe parcursul misiunii, care a avut o durată de unsprezece zile, astronauţii Wally Schirra, Donn Eisele şi Walter Cunningham au efectuat prima transmisiune directă televizată dintr-o navă spaţială cu echipaj uman. Programul ”Wally, Walt and Donn Show” a avut un succes uriaș. iar revenirea pe Terra, astronauţii au primit un premiu Emmy din partea Academia de Arte şi Ştiinţe în Televiziune.

 

5. Neil Armstrong a fost selectat întâmplător
Pentru misiunile Apollo a funcționat un sistem de rotație pentru alegerea echipajelor. Practic, era pregătită în permanentă o echipă de rezervă formată din trei astronauţi și, după mai multe incidente în care astronauții desemnați inițial au fost nevoițo să se retragă, misiunea istorică Apollo 11 le-a fost încredinţată astronauţilor Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins. ”Circumstanţele au făcut ca eu să ajung în acel rol special”, a spus Armstrong.

Apollo-11

6. Costumele spaţiale, realizate de o companie care producea sutiene
Când Neil a rostit celebrele cuvinte ”Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”, în iulie 1969, astronautul purta un costum spaţial realizat de Playtex, o companie cunoscută în special datorită sutienelor şi corsetelor pe care le producea. The International Latex Corporation, divizia industrială a Playtex, câştigase în 1962 contractul pentru producţia de costume spaţiale în cadrul misiunilor Apollo.

 

7. Misiunea Apollo 12, lovită de două ori de fulger
A doua misiune Apollo de aselenizare a fost lansată pe 14 noiembrie 1969, profitându-se de o scurtă perioadă de acalmie din timpul unei succesiuni de furturi puternice. La doar 36 de secunde de la desprinderea de sol, modulul spaţial şi racheta Saturn V au fost lovite de un fulger și câteva clipe mai târziu, un al doilea fulger a lovit nava şi a provocat întreruperea funcţionării mai multor sisteme electrice. NASA a luat în calcul abandonarea misiunii, însă un tânăr controlor de zbor a reconectat celulele de combustibil, astfel încât nava a redevenit operațională în momentul înscrierii pe orbită.
În ciuda unui început cu emoţii, Apollo 12 s-a dovedit un succes şi a marcat a doua aselenizare.

 

8. Experiment ESP, condus în secret
În timpul călătoriei spre Lună şi înapoi, în cadrul misiunii Apollo 14, astronautul Edgar Mitchell a condus în secret singurul experiment de percepţie extrasenzorială, Extrasensory perception ESP, efectuat în spaţiu. Mitchell era foarte interesat de fenomenele parapsihologice şi, înainte de a pleca în misiune, a conceput un test pentru a afla dacă este posibilă transmiterea de gânduri în spaţiu. În acelaşi timp, pe Pământ, o echipă de clarvăzători a încercat să îi citească gândurile şi a notat ordinea simbolurilor. Se pare că acest grup a ghicit succesiunea corectă în 51 de încercări din 200, ceea ce l-a determinat pe Mitchell să declare că ”rezultatele experimentului au întrecut orice aşteptare”.

 

9. Săptămâni de carantină după primele misiuni
La revenirea pe Pământ membrii echipajelor Apollo 11, Apollo 12 şi Apollo 14 au fost ţinuţi pentru o perioadă de timp în carantină. Astronauţii au fost îmbrăcați în costume “anti-contaminare” imediat ce au fost recuperaţi şi ulterior au fost ţinuţi pentru trei săptămâni în spaţii total izolate. Din fericire pentru echipajele misiunilor Apollo 15, Apollo 16 şi Apollo 17, NASA a ajuns ulterior la concluzia că nu există risc de îmbolnăviri în urma contactului cu suprafaţa selenară, iar în 1971 a decis să renunţe la măsurile de carantină.

 

10. O operă de artă lăsată în secret pe Lună
Până la încheierea misiunii Apollo 17, în 1972, şase expediţii selenare diferite au lăsat diverse obiecte pe Lună, piese din modulele spaţiale și chiar o fotografie cu familia astronautului Charlie Duke. Printre ele s-a aflat și ‘”Astronautul căzut”, o sculptură realizată de artistul belgian Paul van Hoeydonck, şi lăsată în secret pe Lună în august 1971 de comandantul misiunii Apollo 15, David Scott. Acesta a vrut ca, prin acest gest, să aducă un omagiu colegilor săi care îşi pierduseră viaţa în cursul misiunilor de explorare spaţială. Alături de statuetă a fost depusă și o plăcuță pe care erau inscripționate numelor a paisprezece astronauţi americani şi cosmonauţi sovietici decedaţi.

Apollo-11

Surse:

https://www.nasa.gov/centers/glenn/about/bios/neilabio.html

Foto: nasa.gov

No comments

leave a comment