Cel mai faimos timbru românesc este, fără îndoială, „Cap de Bour”, care a fost emis la Iași, în 1858.
Filateliștii consideră că valoarea lui este dată de originalitate, mai exact de nota discordantă pe care o face în comparație cu mărcile care erau emise în acea epocă în alte țări ale lumii. La mijlocul secolului al XIX-lea, majoritatea statelor tipăreau timbre cu efigia suveranilor lor, dar Moldova a preferat stema țării în locul portretului domnitorului, pentru că principatul nu era condus de un domn, ci, la momentul primei emisiuni, în iulie 1858, de caimacamul Nicolae Vogoride, apoi, la cea de-a doua, tipărită la 1 noiembrie același an, de Căimăcămia de trei (I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza și Anastasie Panu).
Emisiunile „Capului de Bour” au fost limitate, iar scrisorile care au circulat francate cu această marcă au fost foarte puține. În schimb, opt dintre valoroasele timbre au fost lipite pe un exemplar al unei gazete circulate, care a devenit astfel „cel mai scump“ ziar din lume.
Este vorba despre un exemplar al publicației ieșene „Zimbrulu-Vulturulu“, care a fost tipărit pe 11 noiembrie 1858 și a fost francat cu două ștraifuri (unul de trei și unul de cinci mărci, tăiate din coala tipărită la «Atelia Timbrului» din Iași) de 5 parale, ce făceau parte din emisiunea a doua a “Capului de Bour”, cu cadrul întreg, pe hârtie azurată.
Valorosul număr de ziar a fost vândut de casa de licitații Köhler în martie 1929, intrând în celebra colecție a lui Maurice Burrus, un magnat al industriei tutunului. Treizeci de ani mai târziu, la moartea acestuia, prețioasa lui colecție de mărci poștale a ajuns din nou la licitație și a devenit proprietatea inginerului Mario Tomasini din Roma.
În august 2006, Casa de licitație David Feldman din Geneva a anunțat că scoate la licitație colecția filatelică Tomasini, din care făcea parte și ziarul “Zimbrulu și Vulturulu”, estimarea inițială a valorii exemplarului fiind de un milion de euro.
Deși Ministerul Culturii și Cultelor intenționa să participe la licitație, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Valorosul ziar francat cu opt mărci „Cap de Bour” a fost achiziționat de un colecționar din Londra, pentru suma de 829.500 de euro.
Regretatul Leonard Pașcanu, președintele de la acel moment al Federației Filatelice Române, a dezvăluit că gazeta a fost achiziționată de Joseph Hackmey, un cunoscut colecționar israelian care locuiește în prezent la Londra: „Nu a participat el direct la licitație, este o persoană foarte bogată, cu mai mulți agenți. A fost o singură strigare și ziarul s-a cumpărat”.
Ziarul tipărit la Iași pe 11 noiembrie 1858 a fost depozitat pentru păstrare în seiful unei bănci din Elveția.
Imprimat în Moldova în anul 1858, „Capul de Bour” a fost tipărit în prima emisiune în patru variante: de 27 de parale, 54 de parale, 81 de parale și 108 parale, iar în cea de-a doua, în trei variante: de 5 parale, 40 de parale și de 80 de parale.
„Atelia Timbrului„, primul atelier de tipărit timbre, a fost înființat la Iași, în 1856, de domnitorul Grigore Ghica, și a fost completat cu utilaje de strictă necesitate achiziționate de la Viena, în 1857. La sfârșitul anului 1861 – începutul anului 1862, ATELIA TIMBRULUI s-a mutat din capitala Moldovei la București, unde s-a tipărit prima emisiune de mărci poștale românești „Principatele Unite”.
În lume există un număr de 750 de timbre „Capul de Bour”, dar în colecțiile particulare din România se află, conform estimărilor specialiștilor, doar 50 de exemplare. Printre cei dintâi colecționari români de mărci poștale s-au aflat Alexandru Cantacuzino, fost director general al Direcţiunii Generale a Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului, deputatul Ioan Oteteleșanu, arheologul Dimitrie C. Butculescu, fondator și președinte al Societății Filatelice Române, care a funcționat chiar în casa lui, și George Mateescu, un apropiat al regelui Carol al ll-lea, fost primar al orașului Sinaia în perioada interbelică.
