Prin anii ’60, Chamberlain era cel mai bun medic. Nu a greșit niciodată un diagnostic. Nu a fost niciodată morocănos când era trezit, cu noaptea în cap, pentru a consulta vreun bolnav închipuit. Nimeni nu l-a văzut vreodată neglijent, cu halatul șifonat, în nicio împrejurare. Richard Chamberlain în „Dr. Kildare”, căci despre el este vorba, era atât de iubit, atât de frumos, încât telespectatorii din întraga lume așteptau, cu emoție, lăsând totul la o parte, aventurile lui.
Totuși, nu a visat niciodată să devină actor. Talentul și l-a manifestat mai întâi în pictură. Proaspăt întors din Coreea, unde l-a prins războiul, a deschis câteva expoziții la Los Angeles, bine primite de critică, dar drumul deschis de arta plastică nu a fost prea lung. Într-o zi, un producător de televiziune i-a oferit rolul principal într-un serial. Lipsurile materiale l-au determinat să accepte și, după doi ani, era deja o stea de necontestat.
Ulterior a abandonat micul ecran pentru a se dedica, exclusiv, teatrului și cinematografiei. La prima incursiune în teatru, a ajuns direct pe Broadway, alături de Mary Tyler Moore, dar premiera a fost un dezastru. Au avut loc doar patru reprezentații și spectacolul a căzut cu scandal, din cauza înverșunării și indignării criticilor.
Chamberlain nu s-a speriat și a decis să-și încerce norocul în altă parte. A plecat direct în Anglia și, ajungând în cercurile regizorului Richard Lester, acesta i-a propus să devină soțul lui Julie Christie în “Petulia”. Tânărul a acceptat și, de data aceasta, realizarea sa a fost o adevărată revelație. Ridicat în slăvi de întreaga critică engleză, a prins curaj să facă teatru și s-a gândit că cel mai potrivit rol ar fi „Hamlet”. A pus în scenă drama lui Shakespeare într-o localitate aflată la 50 km de Londra. Succesul a fost atât de mare, încât televiziunea l-a proclamat drept cel mai bun “Hamlet” al deceniului și i-a oferit un contract fabulos numai ca să-l joace pe prințul Danemarcei, avându-i ca parteneri pe John Gielgud și pe Michael Redgrave.
Foarte curând, s-a prezentat la regizorul Ken Russell, care i-a oferit rolul principal în „Celălalt chip al iubirii”. Aplaudat, divinizat în Europa, transformat într-un actor faimos, s-a întors în America, unde a început să primească angajamente la cel mai înalt nivel. Au urmat marile succese „Păsările cântă până mor”, “Shōgun”, “Pasărea spin”, „My Fair Lady“, „Pasărea Spin, arii care lipsesc“.
,,Cred că celebritatea te ajută să găseşti o masa la un restaurant bun. Cam ăsta-i singurul ei avantaj. La vârsta de 22 de ani, voiam să mă sinucid pentru că mi se părea că nu sunt demn să fiu iubit. Din cauza asta, ca şcolar, am fost o loază. Marele meu regret este că nu am învăţat nimic, nu ştiu nici o limbă străină. Dacă ar fi să reiau viaţa, m-aş pune cu burta pe carte, pentru că sunt convins că învățătura m-ar fi ajutat să ies mai devreme din complexele care m-au urmărit până acum zece ani.
Actorii sunt insipizi. Noi nu merităm nici măcar a zecea parte din atenția care ni se acordă. Societatea noastră a pervertit complet noțiunea a ceea ce este important și a ceea ce nu este. De exemplu, demnitatea a dispărut cu totul de pe suprafața pământului. Cred că rasa umană este în curs de “derapare” și sunt foarte mulțumit că am vârsta pe care o am. Ar fi oribil dacă astăzi aș fi tânăr. Trebuie să profiți cât poți: să trăiești repede, să mori tânăr și să lași în urmă un frumos cadavru”, mărturisea într-un interviu din anii ’90.
La începutul anului 2000, actorul adorat de milioane de femei din întreaga lume pentru rolul părintelui Ralph din „Pasărea-spin“ și pentru cel din „Shogun“ a decis să dezvăluie public faptul că este homosexual: “E viața mea și o trăiesc cum vreau! Nu mai primesc roluri romantice, deci nu mai este nevoie să alimentez o anumită imagine publică“, a spus într-un interviu difuzat de televiziunea americană NBC, explicând că, în tinerețea sa, a fi homosexual era inacceptabil și că timp de mulți ani a avut dificultăți în a se face acceptat de cei din jur. „Acum pot să vorbesc despre acest lucru pentru că nu-mi mai este frică“, spunea atunci.
Richard Chamberlain s-a stins din viață pe 29 martie 2025 la Waimanalo, în Hawaii, după ce a suferit complicații în urma unui accident vascular cerebral.
