HomeRăzboaie și revoluțiiAl Doilea Război MondialSadako Sasaki și povestea celor o mie de cocori de hârtie

Sadako Sasaki și povestea celor o mie de cocori de hârtie

Sadako Sasaki

Sadako Sasaki s-a născut pe 7 ianuarie 1943 la Hiroshima, în Japonia, și avea doar doi ani în timpul bombardamentului atomic de la Hiroshima din 6 august 1945, casa sa fiind la doar 1,6 km de „nivelul zero”, punctul în care a avut loc detonarea bombei nucleare.

Copila a fost aruncată pe fereastră în momentul exploziei, imediat mama și bunica ei au alergat afară să o caute crezând că e moartă, dar au găsit-o în viață. Mama a luat-o în brațe și a început să fugă, cele două au fost prinse de ploaia radioactivă declanșată în urma exploziei nucleare. Bunica a intrat înapoi în casă și nu a mai fost văzută niciodată de atunci, probabil a murit în acea zi.

Sadako Sasaki
Sadako și fratele ei, Masahiro

Fetița a supraviețuit și a devenit una dintre cele mai cunoscute hibakusha (cuvântul japonez pentru „persoană afectată de bomba nucleară”). La câțiva ani după explozie, medicii au observat o răspândire a leucemiei, în special în rândul copiilor, iar la începutul anilor 1950 a devenit evidentă conexiunea dintre leucemie și expunerea la radiații.

În noiembrie 1954 Sasaki a început să prezinte umflături pe gât și în spatele urechilor, iar după două luni, în ianuarie 1955, a fost afectată de o hemoragie apărută la suprafața pielii de pe picioare. Ulterior, copila a fost diagnosticată cu leucemie, a fost internată la Spitalul Crucii Roșii din Hiroshima pe 20 februarie 1955, iar medicii au estimat că speranța de viață este de maxim un an. În ziua internării, numărul de celule albe din sânge depășea de șase ori valoarea normală pentru un copil de vârsta sa, a doua zi a primit o transfuzie, dar starea ei nu s-a îmbunătățit.

Sadako Sasaki

În august 1955 a fost mutată într-o cameră cu o fată pe nume Kiyo, o elevă de liceu cu doi ani mai mare decât ea, care primise de la câțiva colegi niște cocori din origami. Tatăl lui Sasaki, Shigeo, i-a spus micuței legenda cocorilor, care a inspirat-o pe micuță să plieze 1.000 de cocori, fiind convinsă că, atunci când va termina, i se va îndeplini o dorință. Deși avea mult timp liber în spital, Sasaki nu avea suficientă hârtie, așa că a folosit ambalaje medicale și orice altceva mai putea găsi pentru a-și îndeplini visul, însă în acest timp starea ei de sănătate se agrava de la zi la zi. Pe la mijlocul lunii octombrie, când deja se simțea foarte rău, familia a îndemnat-o să mănânce ceva, Sasaki a cerut chazuke (orez cu ceai), a spus că „e gustos”, apoi a mulțumit familiei sale, iar acestea au fost ultimele ei cuvinte.

Sadako Sasaki

Sadako Sasaki a murit în dimineața zilei de 25 octombrie 1955, la vârsta de 12 ani, în Spitalul Crucii Roșii de la Hiroshima.

Povestea spune că Sasaki nu a reușit să plieze cei 1.000 de cocori, confecționând doar 644 înainte de a muri, prietenii ei au împăturit însă restul de 356 de cocori și i-au pus pe toți în sicriul micuț al fetiței.

După moartea ei, prietenii și colegii de școală au publicat o colecție de scrisori pentru a strânge fonduri pentru construcția unui monument dedicat copiilor care au murit din cauza efectelor bombei atomice. În 1958, în Parcul memorial al păcii din Hiroshima a fost plasată o statuie a lui Sasaki ținând în mână un cocor auriu, iar pe placa monumentului sunt inscripționate cuvintele: „Acesta este strigătul nostru. Aceasta este rugăciunea noastră: Pace în lume”.

Povestea lui Sadako Sasaki, un simbol al victimelor inocente ale războiului nuclear, este spusă astăzi în școlile japoneze la orele de istorie legate de bombardamentul de la Hiroshima și de atunci japonezii obișnuiesc să ofere o mie de cocori de hârtie persoanelor grav bolnave sau echipelor de sportivi pentru a le motiva să lupte pentru victorie.

No comments

leave a comment