Selma Lagerlof s-a născut pe 20 noiembrie 1858 în orașul Mårbacka din Suedia. Tatăl ei, care era locotenent, avea o fire veselă și o fantezie bogată, era sociabil, îi plăcea să cânte și să se joace cu cei șase copii ai săi, iar mama era o femeie muncitoare, înțeleaptă și extrem de responsabilă.
Când avea trei ani, s-a trezit într-o dimineață cu un picior paralizat, afecțiune de care nu s-a vindecat complet niciodată și, din acest motiv, nu a frecventat o școală publică, ci a învățat acasă.
I-a plăcut să citească, era fascinată de cărțile de aventuri și de basmele “O mie și una de nopți”, de volumele lui Walter Scott și povestirile lui Andersen, iar de la 15 ani a început să scrie versuri și și-a propus să devină scriitoare.
În 1881 adolescenta a plecat la Stockholm, unde a urmat un an cursurile unui liceu pentru fete și apoi trei ani cursurile Școlii pedagogice, iar din 1885 până în 1895 a fost învățătoare la o școală de fete în orașul Landskrona.
În această perioadă a scris “Gösta Berlings saga”, dar cartea a fost primită cu răceală de critica literară. În 1902, Asociația Națională a Profesorilor i-a cerut să scrie o carte de geografie pentru copii. Volumul dedicat elevilor de școală elementară a fost tradus în multe limbi străine și este astăzi cea mai cunoscută lucrare a Selmei Lagerlof: Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia.
În 1894, a cunoscut-o pe scriitoarea suedeză Sophie Elkan, care i-a devenit prietenă apropiată. De-a lungul multor ani, cele două și-au criticat reciproc operele, dar au fost influențate una de cealaltă. Scrisorile Selmei către Sophie au fost publicate în 1993 sub numele „Învață-mă să fiu liberă”. Începând cu anii 1900, a avut o relație strânsă cu profesoara Valborg Olander, o militantă penru dreptul la vot al femeilor, care i-a fost consilier literar. Ambele relații au fost deosebit de apropiate și emoționale, dar corespondența lor nu dezvăluie mai mult decât o simplă prietenie, pentru că Selma a avut grijă să distrugă multe dintre scrisorile pe care le-a considerat compromițătoare pentru reputația ei.
Pe 10 decembrie 1909 Selma Lagerlof a obținut Premiul Nobel pentru literatură, iar zece ani mai târziu a primit titlul de Doctor Honoris Causa și a devenit membră a Academiei Suedeze. În 1939, scriitoarea a salvat-o de la exterminare pe Nelly Sachs, o scriitoare germană de origine evreiască care s-a refugiat la Stockholm.
Traducătoarea volumelor scriitoarei în limba română scria în ziarul Dimineața în noiembrie 1933:
“Fără îndoială că între operele Selmei Lagerlöf un loc de frunte îl ocupă „Minunata călătorie a lui Nils Holgerson”, care străbate cu un cârd de gâşte sălbatice întreaga țară a Suediei.
Cum cărţile bune pentru copii sunt rare, în special în ţara noastră, cred că fiece traducere din limbi străine aduce un imens folos dezvoltării sufleteşti şi intelectuale a generaţiilor noastre.
Prin puterea imaginaţiei, prin îmbinarea supranaturalului cu realul, prin bogăţia şi varietatea poveştilor ce cuprinde, dar mai ales prin sufletul senin, bun şi blând ce învăluie întreaga operă, cartea Selmei Lagerlöf şi-a câştgat pe drept cuvânt un renume universal.
În Suedia, „Călătoria lui Nils Holgerson” este introdusă în toate şcolile primare şi secundare. De altfel în toate ţările culte din lume ea este recomandată ca cea mai potrivită lectură pentru copii. Când m-am hotărât să întreprind traducerea lui Nils Holgerson în limba română, m-am adresat d-nei Selman Lagerlöf, rugând-o să binevoiască a-şi acorda autorizaţia necesară.
D-na Lagerlöf mi-a răspuns printr-o foarte amabilă scrisoare, acordându-mi această favoare. După ce ambele volume au văzut lumina tiparului, d-na Lagerlöf, primind câte un exemplar, mi-a adresat o nouă scrisoare, pe care o reproducem mai jos:
Marbacka, 1 Iunie 1930
Doamnă,
Am primit scrisoarea d-tale amicală, cum şi a doua parte a Minunatei Călătorii, şi mă grăbesc să-ţi mulţumesc şi totodată să-mi exprim bucuria că toată această operă a putut apărea în ţara d-voastră. Dorind ca toată munca ce ai depus-o la această traducere şi la răspândirea ei să fie încoronata de succes, am onoarea de a semna,
Selma Lagerlof
De atunci, prima ediţie a operei s-a epuizat şi a apărut o a doua, căci „Călătoria lui Nils Holgerson în lumea basmelor” desfată nu numai pe copii, ci şi pe oamenii mari care n-au rupt orice contact cu vraja şi poezia copilăriei.
Ana Canarache”
Ziarul Dimineața continua:
“De curând doamna Selma Lagerlöf a avut prilejul să ia parte la o manifestaţie românească în oraşul Orebro, fiind naşa unei fetiţe ai cărei părinţi sunt unul român, iar celălalt – suedez.
Iată informaţia care ni s-a transmis pentru anunţarea evenimentului:
Botezul fetiţei Dorica Morariu, fiica d-lui Tiberiu Morariu, directorul Institutului Esperantist Român, şi a d-nei Lizzie-Gunhild Morariu, care este de origine suedeză, a avut loc la Örebro (Suedia), naşi fiind d. consilier Iosif Şchiopul, de la Legaţiunea Reg. Rom. din Berna şi d-na dr. Selma Lagerlöf, deţinătoare a premiului Nobel, membră a Academiei Suedeze.
La solemnitate au venit peste 100 de felicitări telegrafice din 15 ţări, trimise mai cu seamă de esperantişti, şi de la Legaţiunea României din Stockholm.
Renumita scriitoare suedeză Selma Lagerlöf a donat finei sale una dintre operele sale numeroase cu dedicaţia următoare:
„Doricei, drept suvenir de la naşa ei, Selma Lagerlöf, dorindu-i o călătorie plăcută prin viaţă”.
Selma Lagerlof a încetat din viață pe 16 martie 1940, la vârsta de 81 de ani, în casa familiei sale din Mårbacka.
