Tina Turner, pe numele real Anna Mae Bullock, s-a născut pe 26 noiembrie 1939, în Brownsville, Tennessee, și a fost fiica cea mică a Zelmei Priscilla și a lui Floyd Richard Bullock. Familia trăia într-o zonă rurală, unde tatăl lucra ca supraveghetor al muncitorilor de la ferma de bumbac Poindexter, iar artista își va aminti mai târziu că a cules ea însăși bumbac începând de la o vârstă fragedă. Fetița a avut două surori mai mari, Evelyn Juanita Currie și Ruby Alline Bullock, dar în copilărie cele trei au fost separate, pentru că părinții s-au mutat în Knoxville, Tennessee, pentru a lucra la o unitate militară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tina a mers să stea cu bunicii paterni, care erau deosebit de stricți și credincioși și lucrau pentru Biserica Baptistă Misionară Woodlawn. După război, surorile s-au reîntâlnit, apoi s-au mutat la Nutbush, unde au urmat școala elementară Flagg Grove.
În această perioadă, copila a cântat în corul bisericii, dar când avea 11 ani, mama, Zelma, a fugit de acasă din cauza abuzurilor lui Floyd și s-a mutat la St. Louis. La doi ani după aceea, tatăl s-a căsătorit cu o altă femeie și s-a mutat în Detroit, iar fetele au fost trimise la bunica maternă, Georgeanna Currie, în Brownsville, Tennessee.
În adolescență, Tina Turner a lucrat în casa familiei Henderson ca menajeră, după aceea s-a alăturat echipei de majorete și celei de baschet de la Liceul Carver din Brownsville, dar când avea 16 ani, bunica a murit, așa că a fost nevoită să se mute din nou, de această dată cu mama, în St. Louis, unde a absolvit liceul și a lucrat apoi ca asistentă medicală la Barnes-Jewish Hospital.
Tina și sora ei au început să frecventeze cluburile de noapte din St. Louis și East St. Louis, unde tânăra l-a văzut pentru prima dată pe Ike Turner cântând cu trupa sa, Kings of Rhythm, la Manhattan Club. Fascinată de muzica lui, i-a cerut să o lase să se aalăture formației, bărbatul i-a spus că o va suna, dar nu a făcut acest lucru. Într-o noapte, în 1957, Tina a luat microfonul bateristului formației, Eugene Washington, în timpul unei pauze, și a cântat balada “You Know I Love You”, Ike a auzit-o și din acel moment a devenit vocalistă cu drepturi depline.
Debutanta a fost prezentată publicului ca Tina Turner, iar single-ul ei, “A Fool In Love”, din iulie 1960, a ajuns pe locul 2 în topul Hot R&B Sides și pe locul 27 în Billboard Hot 100.
După lansarea albumului, Ike a creat Ike & Tina Turner Revue, cei doi au început o relație și un program riguros de turnee în Statele Unite. Între 1963 și 1965, trupa a concertat constant și a înregistrat mai multe single-uri. În 1965, producătorul Phil Spector a participat la un spectacol la un club de pe Sunset Strip și i-a invitat să apară în concertul The Big T.N.T. Show, iar în noiembrie 1967, Tina a devenit prima artistă de sex feminin și prima artistă de culoare care a apărut pe coperta revistei Rolling Stone. La scurt timp după aceea, i-a spus lui Ike că nu mai vrea să continue relația, iar el a lovind-o în cap cu un calapod de pantofi. Artista își va amintit că acest incident a fost primul care i-a “insuflat frică”, dar a mărturisit că a decis să rămână cu el pentru că îl iubea.
După nașterea fiului lor, Ronnie, în octombrie 1960, cei doi s-au mutat la Los Angeles și s-au căsătorit. Artista a dezvăluit mai târziu că Ike a fost abuziv pe tot parcursul căsniciei, ceea ce a i-a provocat o depresie majoră și a împins-o spre o tentativă de sinucidere în 1968, când a luat o supradoză de somnifere.
În autobiografia sa, “Takin’ Back My Name”, Ike Turner va mărturisi cinic: “Sigur, am pălmuit-o pe Tina. Am avut lupte și au fost momente în care am lovit-o cu pumnul fără să mă gândesc. Dar nu am bătut-o niciodată”.
Turneele le-au adus succes după succes, iar în 1974 cei doi au lansat albumul The Gospel According to Ike & Tina, nominalizat la Premiile Grammy pentru cea mai bună interpretare Soul Gospel. Primul ei album solo, Tina Turns the Country On!, i-a adus o nominalizare pentru cea mai bună interpretare vocală feminină R&B.
La mijlocul anilor 1970, Ike era dependent de cocaină, ceea a dus la deteriorarea ireversibilă a relației. În 1976, cei doi au semnat un acord cu CBS TV, dar bărbatul își făcea planuri să părăsească United Artists Records pentru un contract pe cinci ani cu Cream Records, pentru 150.000 de dolari pe an. Conflictele au culminat cu o nouă altercație fizică, Tina Turner a fugit de acasă și s-a ascuns în locuința unui prieten, a depus cererea de divorț pe 27 iulie, iar relația s-a încheiat oficial pe 29 martie 1978.
În următorii ani, până în 1983, cariera Tinei a intrat în declin și era nevoită să cânte mai ales la petreceri sau în cluburi și hoteluri de mâna a doua, dar în noiembrie 1983 a lansat albumul “Let’s Stay Together”, care a ajuns rapid în mai multe topuri europene. După succesul surprizător al single-ului, a înregistrat albumul Private Dancer, care a fost lansat în mai 1984 și s-a vândut în 10 milioane de exemplare în întreaga lume, devenind cel mai de succes album al ei.
Tina Turner a obținut trei trofee la cea de-a 27-a ediție a premiilor Grammy, iar în februarie 1985 a pornit în cel de-al doilea turneu mondial pentru susținerea albumului Private Dancer.
Un an mai târziu, artista și-a lansat cel de-al șaselea album solo, Break Every Rule, care a ajuns pe locul 1 în patru țări și s-a vândut în peste cinci milioane de exemplare în primul an de la lansare. În martie 1987, la München, a început un nou turneu, al treilea cu cele mai mari încasări al unei artiste din America de Nord în acel an. În ianuarie 1988, Tina Turner a cântat în fața a aproximativ 180.000 pe stadionul Maracana din Rio de Janeiro, stabilind un record mondial la acea vreme pentru cea mai mare prezență la un concert al unui artist solo.
În octombrie 1990, artista a lansat prima compilație de succes, Simply the Best, care s-a vândut în șapte milioane de exemplare în întreaga lume. Tina Turner s-a întors în studiouri în 1995, înregistrând piesa “Golden Eye” pentru filmul James Bond și un an mai târziu a lansat albumul Wildest Dreams. În timpul unui concert din iulie 2000, la Zürich, în Elveția, a anunțat că se va retrage la sfârșitul turneului. În 1986, artista l-a întâlnit pe Erwin Bach, un bărbat cu șaisprezece ani mai mic decât ea, iar în iulie 2013, după o relație de 27 de ani, cei doi s-au căsătorit.
Artista are doi fii biologici, Craig Raymond Turner (pe care l-a născut când avea 18 ani și al cărui tată era saxofonistul Raymond Hill, primul ei iubit) și Ronald Renelle Turner, cunoscut ca Ronnie, cu Ike Turner.
I-a adoptat, de asemenea, pe doi dintre fiii primului soț, Ike Jr. și Michael, crescându-i ca pe copiii săi.
În februarie 2008, a apărut la premiile Grammy, unde a cântat alături de Beyoncé, iar câteva luni mai târziu, a pornit în primul ei turneu după aproape zece ani, “Tina!: 50th Anniversary Tour”, care a avut un succes uriaș. În 2009, artista s-a retras oficial din cariera muzicală, iar în 2013 a solicitat cetățenia elvețiană, renunțând la cea americană. De atunci a locuit într-o casă aflată pe malul lacului Château Algonquin din Küsnacht, dar deținea proprietăți în Köln, Londra și Los Angeles și o vilă pe Riviera Franceză. În 2013, la trei săptămâni după nunta cu Erwin Bach, Tina a suferit un accident vascular cerebral și a trebuit să învețe să meargă din nou.
În 2016, a fost diagnosticată cu cancer intestinal și mai târziu cu insuficiență renală. Șansele ei de a primi un rinichi erau mici și a fost îndemnată să înceapă dializa. La acel moment a considerat sinuciderea asistată o opțiune, dar mai tânărul ei soț s-a oferit să fie donator, astfel că Tina Turner a suferit în 2017 o intervenție chirurgicală reușită de transplant renal.
Artista a încetat din viață pe 24 mai 2023 în Elveția, conform anunțului purtătorului ei de cuvânt citat de Sky News.
