Prințesa Mary Adelaide de Cambridge s-a născut pe 27 noiembrie 1833 în Regatul Hanovrei, fiind fiica Prințului Adolphus, Duce de Cambridge, și a Prințesei Augusta de Hesse-Kassel. Tânăra prințesă a fost botezată pe 9 ianuarie 1834 la Cambridge House și și-a petrecut primii ani ai vieții la Hanovra, unde tatăl ei era vicerege.
Familia s-a întors apoi la Londra, stabilindu-și reședința la Palatul Kensington. Până la vârsta de 30 de ani, Maria Adelaide, deși provenea dintr-o familie foarte bine situată, era încă necăsătorită, pentru că declarase că nu vrea să părăsească Marea Britanie și că nu se va căsători cu un soț care i-ar fi cerut să trăiască în străinătate.
Printre pretendenții la mâna ei s-au numărat Prințul Wilhem de Baden, ducele de Brunswick, Ducele de Saxa-Meiningen și chiar împăratul Napoleon al III-lea, dar toți au fost descurajați de fată. La un moment dat, regele Victor Emanuel al II-lea al Italiei a fost considerat un posibil soț pentru Maria Adelaide, dar bărbatul avea o reputație scandaloasă și era un afemeiat notoriu.
Cu timpul, prințesa s-a îngrășat foarte mult, era numită batjocoritor “Mary cea grăsuță” și acest lucru, ca și vârsta ei nu tocmai fragedă, alunga potențialii pretendenți. Cum rangul a împiedicat-o să se căsătorească cu un bărbat fără sânge regal, Mary s-a resemnat gândindu-se că va trăi ca fată bătrână până la sfârșitul zilelor. Verișoarei ei, regina Victoria, și fiului acesteia, Prințul de Wales, li s-a făcut milă de ea și au încercat să-i găsească totuși un soț.
În cele din urmă, Prințul de Wales și soția sa, Prințesa Alexandra, aflați într-o vizită la curtea austriacă de la Viena în 1865, au găsit un candidat potrivit pentru mâna ei. Acesta era un tânăr ofițer din armata austriacă, Prințul Francisc de Teck, membru minor al familiei regale de Württemberg, cu rang mult inferior prințesei, pentru că provenea dintr-o căsătorie morganatică și nu avea drepturi de succesiune la tronul Württembergului, dar măcar avea un titlu princiar și era de sânge regal.
Ofițerul era cunoscut sub numele de “Der schöne Uhlan” (frumosul ofițer de cavalerie) și era considerat cel mai frumos bărbat de la curtea austriacă. Prințul de Wales l-a invitat pe tânăr să viziteze casa regală britanică, iar la sosirea lui Francisc, pe 6 martie 1866, a aranjat să se întâlnească cu Mary Adelaide. Cei doi s-au cunoscut pe 7 martie 1866 și o lună mai târziu s-au logodit, spre satisfacția familiei prințesei. Ceremonia religioasă a avut loc pe 12 iunie 1866 la Biserica Sf. Ana din Kew, Surrey, iar mariajul s-a dovedit a fi unul fericit.
Ducele și ducesa de Teck au decis să locuiască la Londra, Mary Adelaide a primit 5.000 de lire sterline pe an ca rentă de la Parlament și a avut îndatoriri regale. Prințesa a cerut ca noului ei soț să i se acorde rangul de Alteță Regală, dar acest lucru a fost refuzat de regina Victoria. Totuși, suverana l-a promovat pe Francisc la rangul de Alteță în 1887, cu ocazia celebrării Jubileului ei de aur.
Cuplul a avut o fiică și trei băieți: prințesa Victoria Mary de Teck, care se va căsători cu Prințul George, Duce de York, prințul Adolphus de Teck, Prințul Francisc de Teck și Prințul Alexandru de Teck.
În ciuda veniturilor modeste ale soțului ei, Mary Adelaide a avut o viață extravagantă, fiind pasionată de petreceri, mâncare sofisticată, haine scumpe și vacanțe în străinătate. Mai târziu prințesa și-a dedicat viața carității, devenind apropiată de organizațiile filantropice.
Fiica ei cea mare, prințesa Victoria Mary de Teck, s-a logodit cu Prințul Albert Victor, Duce de Clarence și Avondale, al doilea în linia tronului britanic, dar acesta a murit subit șase săptămâni mai târziu.
Regina Victoria, care o îndrăgea pe Prințesa Mary, l-a convins pe fratele ducelui decedat, următorul în linia de succesiune la tron, Prințul George, să se căsătorească cu ea. Nunta a avut loc la Capela Regală din Palatul St. James pe 6 iulie 1893, apoi tânărul cuplu a locuit la moșia Sandringham din Norfolk și în apartamentele de la Palatul St. James, cei doi având șase copii: Eduard, Albert, Mary, Henry, George și John.
Mary Adelaide nu a trăit suficient de mult pentru a-și vedea fiica regină, pentru că a murit pe 27 octombrie 1897, la White Lodge, în urma unei intervenții chirugicale de urgență, fiind înmormântată în cripta regală de la Capela Sf. George de la Windsor.
Constantinescu Petrica / June 2, 2023
Un documentar de istorie si filiatiune interesanta in care oameni si trecutul sau istoric si familial desleaga si te pune in cunostinta cu multe enigme din trecutul comun sau aristocratic al unor relatii sociale sau familiale a unor societati mai mult sau ma putin apuse dar a caror filiatie iti aduce in constiinta si memoria , prezenta sau viitoare a existentei umane a unei forme de existenta de inspiratie mai mult sau mai putin exemplara ca continut si statut social si moral , dar mai ales un trecut cine esti si ceea ce poti sa fi in lumea in care traiesti. In acest caz al familiei regale britanice , dar si europene si gemane in mod special prin relatiile de rudenie pe care le-a avut si le are in continuare aceste famili care se cunosc destul de bine dupa cum se vad din documentarele prezentate. Si in Romania studiul acestor filiatii genealogice pote contribui siaduce multe lamuriri din trecutul si identitatea filiala si nationala a acestor relatii si increngaturi filiale. Personal interesat pentru cunoasterea propriului meu am avut parte de momente si de documentari inportante si uneori surprinzatoare. Indiferent de pozitia sau statutul social pe care il ai in societate , atunci cand nu ai nici o cunostinta despre tine sau trecutul tau personal sau familial parca esti un nimic al lumi in care traiesti , pentru ca nu o cunosti si nu sti cum si cu ce sa ii razpunzi. E important sa sti cone esti si atunci vei fi tu insuti.
/