Iubirea în exil: Nunta Principesei Ana și a Regelui Mihai

Ana de Bourbon Parma l-a cunoscut pe Regele Mihai la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, în noiembrie 1947, și tinerii s-au logodit chiar înainte de întoarcerea regelui în România.
În iarna anului 1948, la scurtă vreme după abdicarea suveranului, au început preparativele pentru nuntă. Căsătoria a avut loc în exil, pe 10 iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolică, principesa avea nevoie de o dispensă papală pentru a se căsători cu fostul rege al României, care era creștin-ortodox.

La acel moment, o astfel de dispensă era considerată normală numai dacă soțul/soția ne-catolic ar fi fost de acord ca eventualii copii rezultați din căsătorie să fie botezați și crescuți în religia romano-catolică. Regele Mihai a refuzat să facă o astfel de promisiune, iar regina-mamă Elena, însoțită de mama miresei, principesa Margareta, au hotărât să prezinte cazul în fața Sfântului Scaun, mergând în audiență la papa Pius al XII-lea.

În ciuda argumentelor Elenei, papa nu a fost de acord cu dispensa, invocând cazul principesei Giovanna a Italiei, care se căsătorise cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, ortodox, nerespectându-și promisiunea de a-și boteza copiii în religia catolică, ci creștinându-i în cea ortodoxă.

Ana și Mihai au continuat pregătirile pentru nuntă, dar, la cererea papei Pius, Xavier, șeful Casei ducale de Bourbon-Parma și pretendent la tronul Parmei, a emis o declarație prin care protesta împotriva oricărei căsătorii fără acordul suveranului pontif, interzicându-le părinților miresei să participe la ceremonie. În aceste circumstanțe, familia Anei a fost reprezentată de unchiul matern, Erik al Danemarcei, cel care a condus mireasa la altar.
La eveniment au fost prezenți regina-mamă Elena a României, Irina, ducesa de Aosta, care era mătușa regelui Mihai, Katherine, principesă a Greciei, regina Alexandra a Iugoslaviei, regina Frederika a Greciei alături de Paul al Greciei, unchiul lui Mihai, care au fost gazdele evenimentului, Amedeo, ducele de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul Anei, și alte rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Carol al II-lea, tatăl mirelui, nu a fost invitat la ceremonie.

Galerie foto:

Damaskinos Papandreu, arhiepiscopul Atenei și al întregii Grecii, a fost cel care a oficiat nunta în rit ortodox, iar în timpul slujbei, mirii au înconjurat, conform tradiției, de trei ori masa pe care se afla Sfânta Evanghelie, în timp ce li se presărau petale de trandafiri și boabe de orez, simboluri ale prosperității. Obiceiul arată că viața mirilor gravitează în jurul lui Hristos, izvorul vieții, este proiectată în veșnicie și nu mai poate fi desfăcută.

Ana a purtat o rochie elegantă, cu trenă lungă, o tiară grecească și un colier de diamante ce fuseseră primite de soacra ei de la Regina Maria, iar Mihai a fost îmbrăcat în uniforma militară de ceremonie.

Povestea tiarei, care se află astăzi în proprietatea principesei Margareta, Custodele Coroanei României, este fascinantă. Bijuteria, decorată cu motive de tip „cheie grecească” realizate din diamante și unite prin tije încrustate tot cu diamante era inițial montată pe un suport de tip Kokoshnik și a fost în proprietatea Marii Ducese Victoria Melita, cunoscută ca Ducky în familie. În timpul Revoluției bolșevice, bijuteriile Marii Ducese au fost scoase din țară în secret, ascunse în interiorul păpușilor fiicelor sale, dar, pentru că se confrunta cu mari dificultăți financiare în timpul exil, aceasta a decis să vândă valoroasele podoabe.

Din fericire, multe dintre giuvaieruri au ajuns la Regina Maria, care îi era soră. Suverana își pierduse bijuteriile în Rusia, în timpul Primului Război Mondial, când reprezentanții guvernului au decis să trimită Tezaurul României spre păstrare, și a cumpărat tiara grecească pentru viitoarea ei noră, principesa Elena a Greciei. Regina Maria i-a scris mamei sale, Marea Ducesă Maria Alexandrovna:

„I-am vorbit lui Ducky despre câteva dintre bijuteriile mătușii Miechen (Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei, soacra Victoriei Melita) pe care vrea să le vândă, deoarece aceste piese reprezintă singura avere care le-a mai rămas – mulțumesc lui Dumnezeu că bijuteriile bătrânei sunt fabuloase! A fost o femeie de o lăcomie ieșită din comun și a primit, de-a lungul întregii vieți, mai mult decât partea ei din orice. Nando (regele Ferdinand) mi-a dat o sumă generoasă de bani ca să cumpăr bijuterii, fiindcă ale mele s-au pierdut pentru totdeauna… Totuși, este un sentiment cumplit să iau aceste comori de la o persoană pe care o iubesc mai mult decât orice pe lume. Dar, în același timp, sunt gata să plătesc pe loc și integral, fără nicio negociere. Oh, Doamne, aceste bijuterii sunt minunate, rareori se mai găsesc asemenea frumuseți!”

Cu acel prilej, Regina Maria și-a cumpărat pentru ea însăși Kokoshnikul cu safir Vladimir, tiara „Cheia Grecească” pentru viitoarea noră, principesa Elena, și un colier lung de safire Cartier pentru fiica cea mare, principesa Elisabeta, care urma să se căsătorească cu fratele Elenei, regele George al II-lea al Greciei.

Elena a purtat prima dată tiara la nunta sa cu prințul Carol al II-lea, care a avut loc la Atena, în 1921, apoi la numeroase alte ocazii festive, precum încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria, în 1922, la nunta verișorului ei, prințul Philipp de Hesse, cu principesa Mafalda de Savoia, în 1925, dar și în numeroase fotografii oficiale.

În 1947, la nunta prințului Philip al Greciei, care era verișorul reginei-mamă a României, cu viitoarea regină Elisabeta a Marii Britanii, ocazia cu care Mihai și-a cunoscut viitoarea soție, Elena a purtat din nou tiara grecească. Avea să i-o împrumute principesei Ana de Bourbon-Parma, împreună cu colierul cu diamante al reginei Maria, la nunta care s-a desfășurat pe 10 iunie 1948, la Palatul Regal din Atena.

Regina-mamă a mai purtat tiara la banchetul aniversar pentru împlinirea a 60 de ani ai regelui Paul al Greciei, în 1961, și la nunta nepoatei sale, principesa Sofia, cu viitorul rege Juan Carlos al Spaniei, în 1962, apoi la Gala Centenarului Monarhiei Grecești din 1963 și la nunta regelui Constantin al Greciei cu principesa Anne-Marie a Danemarcei, în 1964.

Când a murit, în 1982, tiara grecească a fost moștenită de regele Mihai și de principesa Ana, rămânând până astăzi în proprietatea familiei regale a României.

Surse:

https://royalwatcherblog.com/