Legenda lui Badea Cârțan, dacul coborât de pe Columnă

Gheorghe Cârțan, cunoscut și sub numele de Badea Cârțan, s-a născut pe 24 ianuarie 1849, la Cârțișoara, într-o familie de țărani români, și a devenit cunoscut pentru că distribuia cărți românești, aduse clandestin din România, în satele transilvănene. În 1896 a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian.

„Cum era singur și al nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran îmbrăcat în straie naționale, un dac la picioarele Columnei lui Traian”. Presa din Roma a scris:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârțan a fost invitat în mediile politice, culturale și jurnalistice din Italia, fiind peste tot primit cu multă simpatie și prietenie.

De-a lungul vieții a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim, dar, după fiecare aventură, se întorcea acasă.

Dorința lui era de a face negoț cu cărți românești. Pentru că nu a primit autorizație, a pleacat la Vac, unde era închis Ioan Slavici și, apoi, la Seghedin, unde erau închiși Memorandiștii de la Cluj, pentru a-i vizita pe delegații români care solicitaseră drepturi egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare a populației românești.

Nu a primit acceptul autorităților maghiare pentru niciuna dintre întrevederi, așa că s-a plimbat prin fața temnițelor cântând, în speranța că va fi auzit de cei dinăuntru.

În perioada 1904-1905, autorităţile maghiare i-au confiscat şi ars 76.700 de cărți dintre cele pe care țăranul le adunase pentru a-și pune planul în aplicare.

Pe 4 iunie 1907, şeful chesturii poliţiei, căpitanul Farkas M. raporta: „toate cărţile şi imprimatele de la Gheorghe Cârţan au fost transportate sub pază şi în prezenţa mea de către căruţaşul Schmidt Lajos la fabrica de cărămizi «Schmidt şi soţii»”, unde au fost arse. Badea Gheorghe Cârţan a fost condamnat la un an de temniţă grea pentru răspândirea de carte românească.

Badea Cârțan a murit pe 7 august 1911, la vârsta de 62 de ani și fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind înscrise cuvintele: „Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său”.

La Cârțișoara, satul natal al lui Badea Cârțan a fost inaugurat în anul 1968 un muzeu în care se află o colecţie de icoane pe sticlă, cărţi, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre, iar în curtea muzeului a fost reprodusă o casă ţărănească tipică pentru mijlocul secolului al XIX-lea.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *