AcasăLocuri de povesteRegele Carol și Marea Expoziție Națională din 1906 (galerie foto)

Regele Carol și Marea Expoziție Națională din 1906 (galerie foto)

Marea Expoziție Națională

Pe 19 iunie 1906 s-a deschis în parcul din Dealul Filaretului Marea Expoziție Națională, eveniment dedicat împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I.

La inaugurare au participat întregul guvern, familia regală, reprezentanții administraţiei, oaspeţi straini, toți oficialii corpului diplomatic acreditați la Bucureşti, cu excepţia legaţiei Imperiului Otoman. Bateria de la Calafat, numită Carol I, a tras salvele de tun ce au marcat deschiderea oficială a expoziţiei, iar familia regalã a fost întâmpinată la intrarea în parc, la poarta în formă de arc de cerc, de către organizatori, întregul Guvern şi un grup de 300 de notari, primari şi săteni de frunte din toate judeţele ţării.

Manifestarea urma să devină, după cum se arăta în discursul de inaugurare rostit de regele Carol I, „prima noastră Expozițiune națională, adevărată serbare a muncii românești”. Menirea expoziției era să prezinte vizitatorilor din țară și din Europa trecutul istoric al românilor și stadiul dezvoltării țării după cei 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, dezvoltare accelerată mai ales după dobândirea independenței naționale.

Concepută în stilul marilor expoziții universale din vestul Europei, frecvente începând în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în capitalele occidentale, Expozițiunea Generală Română din 1906 s-a desfășurat în zona Filaretului (Parcul Carol de astăzi), locul fiind ales la propunerea lui Take Ionescu. Comisar general al expoziţiei a fost numit doctorul Constantin I. Istrati, profesor universitar, președinte al Academiei Române.

Sub supravegherea unui grup de arhitecți, primele lucrări care au transformat câmpului Filaret, pustiu şi mlăştinos până la acel moment într-un spaţiu adecvat marelui eveniment au început în iunie 1905.

Lucrările pe terenul în suprafață de 41 de hectare au durat un an, iar peisajul a fost transformat radical apărând clădiri noi, drumuri, pajişti, grădini, alei şi poteci. Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor, Ion Lahovari a spus în discursul de inaugurare: „Am tăiat dealuri, am secat bălţi, am umplut o vale, am săpat un lac mare şi în mai puţin de un an am scos la lumină parcul şi grădina expoziţiei. Suprafaţa totală a expoziţiei: 41 de hectare, 575.000 m3 de pământ mutat, sute de construcţii definitive şi provizorii, plantaţii de copaci mari – 4.000, brazi şi copaci mici – 90.000”.

În faţa expoziţiei a fost amenajată o piaţă largă şi a fost înălţată o poartă monumentală sub forma unui arc, cu chioşcuri pentru vânzarea biletelor. Imediat după intrare, privirea vizitatorilor era atrasă de Palatul Artelor, construit pe dealul aflat la capătul Aleii Independenţei. Pe ambele părţi ale aleii au fost ridicate peste 165 de pavilioane ce aveau ca scop prezentarea evoluţiei României în plan economic, politic, militar şi cultural.

Dintre acestea se remarcau Pavilionul Regal, cel al Camerei de Comerţ, al Poştelor, al primăriilor, al Eforiei Spitalelor Civile, al agriculturii, al transporturilor şi activităţilor bancare. Alte pavilioane conțineau exponate aparținând unor instituții sau persoane private care au colaborat la realizarea impresionantei manifestări. Printre construcţiile realizate pentru expoziţie care se mai păstrează și astăzi în Parcul Carol se numără Arenele Romane, Biserica „Cuţitul de Argint”, Turnul lui Ţepeş cu Castelul de Apă, câteva fântâni şi mici pavilioane.

Un loc deosebit de important îl ocupa Palatul Artelor, în care erau expuse lucrări ale pictorilor şi sculptorilor români, cea mai semnifictivă selecţie fiind tablourile lui Nicolae Grigorescu. Expoziţia de la Palatul Artelor cuprindea şi diferite obiecte cu valoare de simbol precum biletele folosite la alegerea domnitorului Al. Ioan Cuza, călimara şi condeiul cu care Mihail Kogălniceanu a semnat actul de fondare a Universităţii din Iaşi, un autograf al lui Miron Costin, sabia lui Avram Iancu, machete ale monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi, ale cetăţii Suceava sau ale Sarmizegetusei.

Expoziția s-a bucurat de un success uriaș, mulți vizitatori venind în excursii organizate de autoritățile locale, iar pentru popularizarea evenimentului au fost emise viniete ce se aplicau pe cărțile poştale. Pe 4 noiembrie la Arenele Romane s-a desfășurat ceremonia împărţirii premiilor exponnților, din cei peste 40.000 de participanți fiind premiaţi aproximativ 10.600, iar pe 23 noiembrie 1906 a avut loc încheierea oficială a expoziţiei, ce fusese vizitată de peste 2 milioane de persoane.

În cadrul discursului de închidere, comisarul general al expoziţiei, doctorul Constantin I. Istrati, a făcut un apel pentru donarea obiectelor de patrimoniu ce aparțineau personelor particulare și, datorită acestui îndemn, oamenii au donat numeroase documente vechi, piese de artă, numismatică și arheologie care se află astăzi în colecțiile muzeelor din București.

Niciun comentariu

Lasă un comentariu