Regina Maria: România va reuşi să învingă toate greutăţile de azi

În aprilie 1933, într-un moment dificil pentru întreaga Europă, la scurt timp după ascensiunea lui Hitler la putere, când Marea Criză Economică se manifesta din plin, iar bolșevismul încerca să-și găsească adepți în Occident, ziarele din Anglia au publicat un interviu acordat de Regina Maria corespondentului Agenţiei Reuters la Bucureşti pe care îl reproducem integral.

“Într-un decor pitoresc — o combinaţie a Orientului cu Occidentul — într-un palat încântător, unde călugării bisericii vechi orientale îşi spuneau odinioară rugăciunile, Regina-Mamă a României, născută Principesa Maria Alexandrina Victoria, Prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei şi Ducesă de Saxa-Coburg, a primit corespondentul Reuters în audienţă şi a rupt lunga tăcere cauzată de evenimentele politice care au urmat morţii soţului său, Regele Ferdinand I.

Cu toate schimbările ce au avut loc în România, Majestatea Sa şi-a păstrat firea optimistă. Repetă de mai multe ori “am o fire optimistă” şi o dovedi în tot timpul conversaţiei. Ziaristul formulă cele patru chestiuni la care dorea răspunsul Majestăţii Sale, pregătind terenul pentru ultima şi cea mai importantă, nu numai pentru străinătate, ci şi chiar pentru România. aceasta fiind atitudinea Maiestăţii Sale privitoare la Regele Carol.

— Cum priveşte Majestatea Voastră tendinţa socială actuală din Europa? Europa merge îndărăt sau întrainte?

— Găsesc că condiţiile generale din Europa sunt inutil de încurcate şi că o înţelegere între diferitele ţări nu ar putea fi atinsă decât pe cale economică; nicio ţară azi nu poate trăi şi progresa fără o bună înţelegere cu celelalte. N-am înţeles niciodată de ce toate ţările din Europa, susţinute de America, nu au făcut un front comun contra bolşevismului, care îmi pare mie că ar fi un pericol comun contra căruia civilizaţia ar trebui să lupte.

Bolşevism înseamnă sclavie şi idealul Europei este libertate şi fraternitate, pentru acestea lumea civilizată ar trebui să lupte şi toţi conducătorii sunt datori să se unească într-o muncă constructivă. Îmi dau seama că acest lucru este mai uşor de spus decât de făcut, dar nu mă pot opri de a gândi că este foarte mult egoism în politica fiecărei ţări. Patriotismul nu trebuie să fie agresiv, ci conciliator. Fiecare să se gândească întâi la patria sa, însă să gândească într-un mod inteligent la binele umanităţii cu dorinţă reală, nu fictivă, pentru fraternitate şi bună înţelegere.

Fiind o fire optimistă, nu pot să admit că Europa merge îndărăt, aş crede mai mult că Europa se află în durerile unei renaşteri noi şi dureroase, care trebuie să se adapteze timpurilor teribil de grele aduse de război și de schimbările sociale.

— Cum priveşte Majestatea Voastră viitorul României şi care sunt urările Majestăţii Voastre pentru naţiune?

— Eu cred în viitorul României. Există o formidabilă vitalitate în poporul român şi o răbdare latentă şi fără sfârşit, care-l ajută să învingă toate greutăţile, dar azi, ca şi toate celelalte ţări din întreaga lume, România luptă cu o criză financiară şi economică, care face ca reînvierea să fie înceată şi demoralizatoare. Am sentimentul că România nu este destinată să piară şi că va învinge cu toate problemele ei variate şi complicate din timpul de faţă.

— Ca Regină care a făurit unitatea unei naţiuni şi a unui popor, ce crede Majestatea Voastră că ar fi prima datorie a acelei naţiuni şi a conducătorilor ei în decursul acestor vremuri grele?

— Particularităţile şi virtuţile naturale ale naţiunii trebuie luate în consideraţie de acei care au azi rolul de conducători, fără a cere prea mult de la răbdarea sa şi fără a permite ca demoralizarea să-i mineze forţa. Această forţă latentă, care este caracteristică poporului român, se evidenţiază în felul cum rezistă bolşevismului care bate la uşa sa. Această putere şi virtute a poporului român ar trebui să fie recunoscută şi susţinută de puterile occidentale.

— Presa străină şi-a permis să publice mai multe interpretări a atitudinii Majestăţii Voastre faţă de chestiunile privitoare la Familia Regală Română. Publicul englez ar primi cu bucurie adevărul spus de o Prinţesă Britanică şi Regină a României.

— Nu pot decât să-mi exprim dureroasa mea surprindere şi indignare privitoare la falsele reportaţii publicate despre mine în legătură cu Regele Carol. Găsesc că azi nu am de jucat niciun rol politic. Cât timp am fost necesară ţării Mele, am ajutat în toate felurile, luând parte chiar, ocazional, la politică, când puteam prin asta încuraja poporul Meu sau să clarific o situaţie sau să-mi fac ţara mai bine cunoscută în străinătate. Regele Ferdinand şi cu mine am lucrat mână în mână, împărţind cu El fiecare grea răspundere a războiului şi a refacerii. Astăzi, Regele Carol este Capul, responsabilităţile sunt ale Sale, aşa că este natural ca Eu, ca Mamă şi ca Regină, să doresc, mai mult ca toţi, ca fiul meu să reuşească în greaua Sa misiune, eu ca şi întreaga ţară, văzând în El suprema speranţă şi sunt încredinţată că puterea Sa naturală şi moştenită îl va ajuta să învingă. Ar fi o crimă să se încerce a se distruge legătura naturală existentă între Mine, care împreună cu Regele Ferdinand am pus bazele României Mari, şi Fiul Meu şi nicio intrigă şi maşinaţie nu vor putea să reuşească.

*** Interviul a fost reprodus în ziarul Lupta din aprilie 1933