Arhive Philippe Nizier-Vashodla

HomePosts Tagged "Philippe Nizier-Vashodla"

Prinţesa Milica şi Marele Duce Petru, „punctul central al puterilor răului”

Marele Duce Petru Nikolaevici al Rusiei s-a născut pe 10 ianuarie 1864 şi a fost cel de-al doilea fiu al

Iosif Iser, artistul evreu care a pictat tătarii din Dobrogea. Printre operele lui se află portretele lui Coșbuc, Caragiale și Vlahuță

Dictatura antonesciană l-a îndepărtat din expoziții, fiindu-i controlată și urmărită activitatea și interzisă publicarea în gazetele epocii. Sunt citate cuvintele revoltate ale lui Minulescu când

„Replica” Maitreyiei pentru Mircea Eliade. A fost foarte nervoasă din cauza pasajelor „compromiţătoare” din carte

Maitreyi Devi l-a cunoscut pe Mircea Eliade, care studia sanscrita cu tatăl ei și locuia în casa familiei, în 1929. Relația dintre cei doi (ea

Secretele murdare ale Kremlinului. Cum era văzut Lavrenti Beria de contemporani

Capetele de acuzare pentru care Beria a fost găsit vinovat au fost trădare, terorism, activitate contrarevoluționară în timpul războiului civil și mai multe violuri

Ultimele zile ale lui Vladimir Maiakovski

Veronica Polonski, actriță la „Hudojestvenii teatr”, a fost „participantă“, nu „martoră”, cum spune ea însăși în memoriile sale, la ultimele zile ale marelui poet. A

Nicolae Tonitza a murit la 53 de ani, bolnav de scleroză cerebrală

"Mai e nevoie să spunem că Tonitza, ca și Luchian, a murit bolnav și sărac, sărac lipit pământului? Această dramă s-a petrecut sub ochii

O legendă falsă despre mormântul Principesei Maria

Cu prilejul dezgroparii principesei Maria, s-a petrecut o scenă curioasă. Îndată după încetarea de viaţă a reginei, regele Ferdinand mă chemase şi îşi exprimase dorinţa

Confesiunile lui Serghei Rahmaninov: dorul de Rusia, țara care îi era interzisă

Născut în gubernia Novgorod din Imperiul Rus pe 1 aprilie 1873, Serghei Rahmaninov a început să studieze muzica la vârsta de patru ani. La şase

Drama cumplită din viața lui Perpessicius

Cu aproape 100 de ani în urmă, în noiembrie 1926, presa bucureșteană a publicat timp de câteva zile detalii tulburătoare despre sinuciderea Vioricăi Secoșanu, o