Violet Keppel s-a născut pe 6 iunie 1894 la Londra și a fost fiica lui Alice Keppel, cea care va deveni mai târziu amanta regelui Eduard al VII-lea al Angliei, și a soțului ei, George Keppel, fiul celui de-al 7-lea Conte de Albemarle, deși familia acestuia credea că, de fapt, tatăl biologic al fetiței a fost baronul William Beckett.
Violet și-a trăit copilăria la Londra, unde familia avea o casă situată în Portman Square. Când avea patru ani, mama ei a devenit amanta preferată a lui Albert Edward (Bertie), Prințul de Wales, și acesta a început să facă vizite la familia Keppel în fiecare după-amiază, în jurul orei ceaiului, vizite care au fost regulate până în 1910, când regele a încetat din viață. George Keppel, tatăl fetiței, știa de aventura soției sale cu regele, dar lipsea de acasă în mod convenabil în timpul vizitelor suveranului.
În 1900, s-a născut singura soră a Violetei, Sonia Rosemary, care este bunica maternă a Camillei, Ducesa de Cornwall.
Violet a devenit cunoscută pentru povestea ei de dragoste cu scriitoarea Vita Sackville-West, aventură pe care Virginia Woolf a descris-o în romanul ei, “Orlando”, personajul fiind prințesa rusă Sasha.
Violet a întâlnit-o pentru prima dată pe Vita, care era cu doi ani mai mare decât ea, când avea 10 ani. După aceea, cele două tinere au urmat aceeași școală timp de mai mulți ani, iar când Violet avea 14 ani și-a dat seama că este atrasă de Vita și i-a dăruit un inel. În 1910, după moartea lui Eduard al VII-lea, doamna Keppel și fiicele ei au plecat pentru doi ani din Londra, iar când s-au întors, s-au mutat într-o casă din Grosvenor Street. }n acel moment, Violet a aflat că Vita urma să se logodească cu politicianul și scriitorul Harold Nicolson și a început și ea o aventură cu Rosamund Grosvenor ;i s-a logodit cu acesta pentru a o face geloasă. Vita s-a căsătorit cu Harold în octombrie 1913, dar în aprilie 1918, cele două femei și-au reluat relația. Vita avea deja doi copii, i-a lăsat în grija unor bone și cele două femei au plecat în vacanță în Cornwall. Între timp, Alice Keppel era ocupată să aranjeze căsătoria Violetei cu Denys Robert Trefusis, fiul colonelului John Schomberg Trefusis, dar Violet și Vita au plecat în Franța pentru câteva luni. Întoarsă la Londra, Violet s-a căsătorit cu Denys pe 16 iunie 1919, iar la sfârșitul anului cele două au făcut o nouă excursie în Franța. Împins de la spatele de către soacra sa, Denys și-a recuperat soția din sudul Franței, a adus-o la Londra, dar cele două au fugit din nou în februarie 1920. De această dată ambii soți, și Harold, și Denys au plecat în urmărirea lor, zburând spre Franța cu un avion cu două locuri, iar în timpul certurilor aprinse dintre cele două cupluri a apărut și acuzația că Violet a înșelat-o pe Vita cu Harald.
În acest timp, Alice Keppel încerca cu disperare să ascundă scandalul de lumea bună din Londra, pentru că cealaltă fiică a ei, Sonia, era pe cale să se căsătorească cu Roland Cubitt. Violet a petrecut o mare parte din 1920 în străinătate, scriindu-i în continuu Vitei. În ianuarie 1921, cele două femei au făcut o ultimă călătorie în Franța, petrecând șase săptămâni împreună. În acel moment, Harold a amenințat-o pe soția sa că divorțează dacă își va continua escapadele, așa că Vita s-a întors în Anglia. Violet a fost trimisă de mama ei în Italia, a trebuit să facă față situației și să înceapă să-și construiască viața de la zero.
În 1923 s-a îndăgostit de Winnaretta Singer, fiica industriașului Isaac Singer, care era căsătorită cu prințul homosexual Edmond de Polignac. Mama Violetei, Alice Keppel, nu a obiectat la această aventură, cel mai probabil datorită bogăției și puterii Winnarettei Singer.
Un an mai târziu, în 1924, doamna Keppel a cumpărat vila L’Ombrellino din Florența, o casă mare în care locuise cândva Galileo Galilei. După moartea părinților săi în 1947, Violet s-a mutat în casa acesteia și va deveni cunoscută drept castelana din L’Ombrellino. Soțul ei, Denys Trefusis murise în 1929, dar relația lor era oricum compromisă.
Violet Trefusis a murit la Florența, în vila L’Ombrellino pe 29 februarie 1972 din cauza unei boli de malabsorbție. Vita
Vita Sackville-West a devenit o romancieră de succes, a fost poetă și jurnalistă, a fost distinsă de două ori cu Premiul Hawthornden pentru literatură imaginativă și, după încheierea relației cu Violet, a avut mai multe iubite celebre printre care și pe scriitoarea Virginia Woolf.
