Gabrielle Alina Eugenia Maria Petit s-a născut pe 20 februarie 1893 la Tournai, în Belgia, fiind al doilea din cei trei copii ai unor muncitori fără posibilități materiale, Jules Petit și Aline Ségard. Mama a murit când copila avea doar 9 ani, iar ea a fost crescută într-un orfelinat catolic din Brugelette, unde a rămas până la vârsta de 15 ani. La izbucnirea Primului Război Mondial, Gabrielle locuia la Bruxelles și muncea ca vânzătoare la o patiserie, iar în timpul campaniei publice de susținere a efortului de război a fost foarte impresionată de apelul autorităților și s-a oferit imediat voluntară pentru Crucea Roșie Belgiană.
Activitățile tinerei au început chiar în toamna anului 1914, când l-a ajutat pe logodnicul ei, Maurice Gobert, care era soldat și fusese rănit de curând, să treacă granița în Olanda. Gabrielle a transmis serviciilor de spionaj britanice informațiile pe care le aflase în timpul călătoriei, iar englezii au decis să o angajeze pe termen lung, dându-i numele de cod Mademoiselle Legrand.
A urmat o scurtă perioadă de pregătire, apoi tânăra a primit diverse misiuni de spionaj, a început să colecteze informații despre mișcările trupelor inamice folosind o serie de identități false și, de asemenea, a devenit distribuitoare a ziarului clandestin La Libre Belgique. În plus, a ajutat mai mulți tineri să treacă granița olandeză, dar la un moment dat a fost denunțată de un ofițer neamț care se prezentase ca fiind olandez.
Gabrielle a fost arestată de armata germană în februarie 1916 și a fost trimisă în închisoarea Saint-Gillis, aflată într-o suburbie a Bruxelles-ului, unde a
fost judecată și condamnată pentru spionaj. În timpul și după finalizarea procesului, tânăra, care avea doar 23 de ani, a avut un comportament exemplar, refuzând să dezvăluie identitatea camarazilor cu care lucra, deși i se promisese în schimb grațierea.
Dârzenia ei i-a enervat și mai mult pe ofițerii germani. Gabrielle a fost executată prin împușcare pe 1 aprilie 1916 la Schaerbeek și a fost înmormântată pe un câmp din apropiere. Ultimele cuvinte pe care le-a spus au fost “Vive le Roi! Vive la…”, dar nu a mai apucat să-și încheie fraza. Buna ei prietenă, Germaine Gabrielle Anna Scaron, care avea tot 23 de ani și era fiica unui magistrat local, fusese arestată pentru acuzații similare, dar viața acesteia a fost cruțată și mai târziu a fost eliberată, pentru că germanii nu au avut dovezi suficiente pentru a o incrimina.
Povestea eroinei a rămas necunoscută până după război, când belgienii au aflat de la domnișoara Scaron cât de multe sacrificii făcuse Gabrielle pentru a-și salva camarazii. Pe 20 mai 1919, autoritățile i-au organizat o înmormântare oficială, la care au participat regina Elisabeta a Belgiei, cardinalul Mercier de Bruxelles și premierul Léon Delacroix, apoi rămășițele i-au fost înmormântate cu onoruri militare în Cimitirul Schaerbeek.
Surse:
Le Soir, Gabrielle Petit, fusillée il y a 100 ans
Sophie De Schaepdrijver, Gabrielle Petit: The Death and Life of a Female Spy in the First World War, 2015
Femme belge Gabrielle Petit (scurt-metraj de ficțiune realizat în onoarei ei în 1928)
