Eugénie Brazier, cunoscută mai târziu ca Mère Brazier, s-a născut pe 12 iunie 1895 în Bourg-en-Bresse și a fost fiica unor țărani care aveau o mică fermă lângă Certines. Încă de la vârsta de cinci ani, fetița, care era pasionată de bucătărie, învățase să facă două tipuri de plăcinte care erau specialitățile mamei sale, dar pregătirea ei școlară a fost neglijtă. A fost nevoită să urmeze școala doar iarna, pentru că în celelalte anotimpuri părinții se ocupau de fermă și o puneau și pe ea să îi ajute.
În 1905, mama ei a murit și tatăl a plasat-o în grija unei familii care a pus-o să muncească la ferma lor de vaci și de porci unde primea, pe lângă un loc de dormit și mâncare, câte o pereche de saboți și o rochie nouă pe an, apoi, până la vârsta de douăzeci de ani, a muncit pe la diverse alte ferme din regiune.
În 1914, la doar 19 ani, Eugénie a devenit mama, dar fiul ei, Gaston, nu a fost recunoscut de tatăl lui biologic, iar propriul ei tată nu a mai vrut să știe de ea. Rămasă fără niciun sprijin, Eugénie a intrat ca internă în serviciul familiei Milliat din Lyon, unde a lucrat mai întâi ca servitoare și bonă pentru copiii acesteia, apoi ca bucătăreasă.
Pentru a-și crește veniturile, a început să muncească apoi pentru Mère Filloux, proprietăreasa unui mic restaurant din Lyon, care angaja doar femei. În timpul petrecut în bucătăria lui Mère Fillioux, Eugénie a învățat să gătească volaille demi-deuil sau poularde de Bresse demi-deuil, adică pui garnisit cu fâșii de trufe, servit cu sos suprem (cu nucșoară, unt și gălbenușuri), rețetă care o va face celebră. Tot aici a învățat să pregătească diferite tipuri de păsări, cum ar fi ciocârlii, ortolani și potârnichi.
Tânăra Eugénie nu s-a înțeles prea bine cu Mere Filloux, așa că a ajuns în scurt timp să lucreze pentru un alt restaurant, Brasserie du Dragon.
În 1921, pe când avea 26 de ani, bucătăreasa și-a deschis propriul local, amplasat pe Rue Royale din Lyon, investind toți banii pe care îi strânsese cu mare greutate până atunci, însă clienții nu s-au prea prea înghesuit să o viziteze. Norocul i-a surâs când a fost angajată să pregătească un bufet rece pentru participanții la Spido, cursa anuală de cai din Lyon, iar directorul evenimentului a fost atât de plăcut surprins de măiestria ei încât a rugat-o să pregătească banchetul în fiecare an începând din cel moment.
Eugénie devenise faimoasă pentru grija cu care își alegea ingredientele. Furnizorul ei de pui a glumit odată spunând că se așteaptă ca Eugenie să-i ceară să le facă manichiura păsărilor ca să le accepte. Era obsedată de curățenie, igienizând cu minuțiozitate spațiul de depozitare și bucătăria și, în plus, era și foarte chibzuită, iar meniul îl schimba în funcție de sezon, astfel că, atunci când se găseau puține legume, făcea garnituri ingenioase din paste sau orez.
Eugénie și-a extins spațiul de pe Rue Royale de două ori și în cele din urmă a deschis al doilea restaurant în 1932, la vest de Lyon, în Le Col de la Luere. Clădirea nu avea apă, gaz sau energie electrică atunci când a cumpărat-o, dar a reușit să o amenajeze rapid și frații Michelin i-au acordat noului restaurant două stele chiar în acel an.
În 1933, ambele restaurante ale lui Mère Brazier au primit câte trei stele Michelin, aceasta fiind prima dată când un bucătar deținea șase stele, recordul fiind egalat 64 de ani mai târziu, în 1997, de cunoscutul bucătar Alain Ducasse.
Celebritatea nu a scăpat-o însă pe Eugénie de necazuri. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost amendată și trimisă la închisoare pentru că încălcase legile privind raționalizarea alimentelor.
Meniurile celor două restaurante ale lui Mère Brazier erau identice și s-au schimbat foarte puțin de-a lungul timpului. Cele mai cunoscute preparate ale ei, quenelles de brochet (găluște de știucă), poularde demi-deuil și fonds d’artichauts au foie gras (inimi de anghinare cu foie gras) sunt preparate în continuare cu același succes de angajații localurilor, care respectă cu sfințenie rețetele ei.
Eugénie Brazier a murit în martie 1977 la Sainte-Foy-lès-Lyon. După câteva luni, a fost publicată faimoasa ei carte de bucate, “Les secrets de la mère Brazier”. Restaurantele sunt și astăzi foarte căutate în Lyon, unul dintre ele fiind deținut de Jacotte, nepoata Eugéniei, iar celălalt de Philippe Bertrand și Bob Tosh, care au păstrat numele și meniurile lui Mère Brazier.
Puteți citi și:
