HomeVizionariiPictori și sculptoriTestamentul lui Constantin Brâncuşi

Testamentul lui Constantin Brâncuşi

Testamentul
DS TW

Constantin Brâncuşi şi-a lăsat, prin testamentul scris în limba franceză pe 12 aprilie 1956, atelierele statului francez. Actul se află în arhivele Muzeului Naţional de Artă Modernă din Paris și a fost legalizat de notarul Claude Burthe-Mique, martori la redactarea lui fiind Andre Albert Marie Rolland, judecător la Tribunalul civil al Senei, şi sculptorul Pierre Yves Le Men.

„Notarul şi martorii au constatat că testatorul era în deplinătatea facultăților fizice şi psihice. La cererea testatorului, notarul şi martorii s-au întrunit împreună cu el într-o încăpere situată la parterul atelierului din Impasse Ronsin 11, care încăpere primea lumina zilei prin două mari luminatoare şi o lucarnă. Testatorul şi-a dictat testamentul notarului Burthe-Mique. Acesta l-a scris în întregime aşa cum i-a fost dictat în prezenţa martorilor şi l-a citit integral în faţa testatorului, care a declarat că îl înţelege bine şi că îl menţine. (…) Actul a întocmit la 12 aprilie 1956, între orele 11,45 şi 12,45“, așa cum notează doamna Sorana Georgescu-Gorjan. Conținutul documentului este citat integral de Centrul Brâncuși, instituție care se ocupă de protejarea, conservarea şi punerea în valoare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu:

“Acesta este testamentul meu, care anulează toate dispoziţiile anterioare.  Îi institui legatari universali pe domnul şi doamna Alexandre Istrati, domiciliaţi la Paris, Impasse Ronsin nr. 11. În caz de predeces al unuia dintre legatarii mei universali, supravieţuitorul va adăuga la moştenire şi partea celui decedat. Las moştenire statului francez pentru Muzeul Naţional de Artă Modernă absolut tot ceea ce vor conţine în ziua decesului meu atelierele mele situate la Paris, Impasse Ronsin nr. 11, exceptând doar banii lichizi, titlurile sau valorile care s-ar putea afla acolo şi care vor reveni legatarilor mei universali.

Această dispoziţie testamentară este lăsată spre a însărcina statul francez să reconstituie un atelier care să-mi conţină operele, schiţele, mesele de lucru, uneltele, mobilele, de preferinţă în spaţiile Muzeului Naţională de Artă Modernă. În caz că una sau mai multe din operele mele vor fi scoase din atelierele mele pentru a figura într-o expoziţie sau cu orice alt motiv, cer ca ele să fie integrate în prezenta moştenire.  Îl numesc executor testamentar pe domnul Pascu Atanasiu, domiciliat la Paris, la Institutul Pasteur. Executorul meu testamentar va avea mai ales misiunea de a colabora cu Muzeul de artă modernă în reconstituirea atelierului şi în repartizarea operelor lăsate moştenire în cadrul atelierului”.

Testamentul

Constantin Brâncuși a murit pe 16 martie 1957, la ora 2.00 dimineața, și a fost înmormântat la Cimitirul Montparnasse din Paris, într-o ceremonie extrem de discretă.

În aceeași criptă au fost depuși mai târziu pictorul Alexandre Istrati, decedat în 1991, și soția acestuia, pictoriţa Natalia Dumitresco, care a încetat din viață în 1997. Cei doi soți i-au fost prieteni apropiați lui Brâncuși, i-au fost alături în ultimii ani ai vieții și s-au asigurat că dorințele pe care și le exprimase prin testament vor fi duse la îndeplinire.

DS TW
No comments

leave a comment