
Considerată creatoarea romanului feminin englez, Jan Austen a fost prima din lungul șir al scriitoarelor britanice ale căror cărți au revoluționat literatura. Opera ei, apărută mai întâi anonim, a cunoscut un succes uriaș abia după moartea prematură a autoarei.
În 1995, profesoara americană Terry Castle de la Universitatea Stanford din California a stârnit un adevărat scandal afirmând că scriitoarea britanică a întreținut o relație homosexuală cu sora ei. Castle a ajuns la această concluzie când a descoperit că Austen dormise mai mulți ani în același pat cu sora ei, Cassandra. Ea aducea ca argument și faptul că englezoaica a refuzat două cereri în căsătorie și că, în cele din urmă, a murit în 1817 necăsătorită, la vârsta de 43 de ani.
Căutând prin scrisorile lui Austen, Castle a găsit una în care Jane vorbea despre “natura pasională a legăturii fraterne”, exprimare considerată de cercetătoare drept revelatoare. Supozițiile ei au stârnit furia experților britanici, care i-au dat nenumărate replici usturătoare, acuzând-o de ignoranță crasă în privința istoriei sociale a Angliei.
Unul din biografii lui Jane Austin a explicat foarte simplu faptul că Jane a împărțit același pat cu sora ei: “Pe atunci, oamenii dormeau în pat unii cu alții. Era un lucru firesc și se datora, în parte, faptului că nu se inventase încălzirea centrală”. Claire Tomalin, o altă expertă în opera și biografia scriitoarei, a afirmat cu dispreț: “E la fel de posibil ca Jane Austin să fi fost lesbiană pe cât de posibil e să fi fost bărbat”.
Jane Austen s-a născut pe 16 decembrie 1775 în satul Steventon din Anglia și a fost fiica lui William George și a Casandrei Austen, o familie care făcea parte din mica nobilime britanică. Tatăl și frații mai mari s-au ocupat de educația ei în primii ani ai vieții și au îndemnat-o să citească, apoi viitoarea scriitoare a urmat școala de pe lângă Mănăstirea din Reading timp de un an și jumătate.
Înainte de a împlini unsprezece ani, a început să scrie ceea ce tatăl ei va numi “povestiri într-un stil cu totul nou” mai mult pentru amuzamentul familiei, iar când avea 18 ani a început să lucreze la primul roman, “Elinor și Marianne”.
În timpul vacanței de Crăciun din anul 1795, Jane l-a întâlnit pe Tom Lefroy, nepotul unor vecini, la Hampshire, după câteva săptămâni acesta a plecat la Londra pentru a studia dreptul și se pare că cei doi s-au revăzut din nou în august. Unica soră a lui Jane, Casandra, a ars mai târziu multe dintre scrisorile ei și nu a mai rămas nicio mărturie despre eventualul schimb epistolar cu Tom Lefry, care ar fi avut loc între septembrie 1796 și octombrie 1798. În orice caz, relația sentimentală s-a încheiat, pentru că amândoi au realizat că nu au resurse financiare pentru a-și întemeia o familie.
După o vizită pe care a făcut-o la Londra, Jane a scris “Mândrie și Prejudecată”, apoi a rescris “Elinor și Marianne”, căreia i-a dat titlul “Rațiune și Simțire” și, în final, romanul “Mănăstirea Northanger”, pe care l-a terminat în 1799, apoi nu s-a mai ocupat de literatură timp de peste zece ani. Este posibil ca motivul pentru care a încetat să mai scrie să fi fost dragostea neîmplinită sau decizia părinților de a pleca din Steventon, orașul natal.


În 1801, când tatăl ei s-a pensionat, familia s-a mutat în localitatea Bath, un loc pe care Jane îl ura. În decembrie 1802, un tânăr bogat a cerut-o de soție, ea a acceptat, dar a doua zi și-a retras consimțământul.
Câteva luni mai târziu scriitoarea a vândut manuscrisul romanului “Mănăstirea Northanger” unui editor pentru 10 lire, dar cartea nu a fost publicată. Volumul a rămas la tipograf, iar Jane Austen a fost nevoită să răscumpere drepturile de autor în 1816.
Tatăl ei a murit în 1805, iar anul următor Jane împreună cu mama și sora sa s-au mutat în Southampton, unde au rămas până în vara anului 1809. Cele trei s-au stabilit apoi în satul Hampshire unde, în sfârșit, Jane Austen s-a dedicat carierei de romancieră.
Conform unui biograf, informațiile despre viața ei sunt “extrem de rare”, pentru că doar o mică parte dintre scrisorile personale și de familie s-au păstrat, aproximativ 160 dintre cele 3.000 mai există astăzi. Cea care a decis să le distrugă a fost Cassandra, sora ei, căreia îi erau adresate cele mai multe dintre mesaje, altele fiind arse de către moștenitorii amiralului Francis Austen, fratele lui Jane.
Din 1811 până în 1815, după apariția romanelor “Rațiune și Simțire”, “Mândrie și Prejudecată”, “Parcul Mansfield” și “Emma”, cărțile domnișoarei Austen au început să fie din ce în ce mai căutate.

Celelalte două romane, “Mănăstirea Northanger” și “Persuasiune”, au fost publicate după moartea ei, în 1817.
Jane a început să se simtă rău la începutul anului 1816, a ignorat semnele unei eventuale boli, însă la mijlocul acelui an a observat că starea ei e din ce în ce mai gravă. În ciuda durerilor care se accentuau, a continuat să lucreze până la mijlocul lunii martie 1817.
Medicul britanic Zachary Cope a avansat în 1964 drept posibilă cauză a morții boala Addison, deși au existat alte surse care au sugerat că scriitoarea suferea de limfom Hodgkin.

Romanciera a crezut că are probleme biliare și reumatism, dar, pe măsură ce afecțiunea progresa, nu a mai putut merge, era complet lipsită de energie, iar de la mijlocul lunii aprilie a rămas la pat. În luna mai, frații ei, Cassandra și Henry, au dus-o în orașul Winchester pentru a urma un tratament, dar deja durerile deveniseră cumplite și o făceau să spună frecvent că își dorește să moară.
Jane Austen a încetat din viață în Winchester, pe 18 iulie 1817, la doar 41 de ani, și a fost înmormântată în culoarul de nord al naosului din Catedrala Winchester.

Prima adaptare cinematografică după o carte a lui Jane Austen a fost producția MGM din 1940 “Pride and Prejudice”, cu Laurence Olivier și Greer Garson în rolurile principale, iar de atunci până astăzi au fost realizate multe dramatizări cinematografice și de televiziune după cărțile celei care a devenit una dintre cele mai cunoscute scriitoare ale erei pre-victoriene.
Puteți citi și:
Pingback: Greer Garson, prima vedetă a filmului “Mândrie și prejudecată” - Dosare Secrete / September 29, 2023
/