Margaret Victoria Charlotte Augusta Norah de Connaught s-a născut pe 15 ianuarie 1882 la Bagshot Park, în Surrey, fiind fiica prințului Arthur, Duce de Connaught și Strathearn, și a Louisei Margaret a Prusiei.
Prințesa a fost botezată în capela privată a Castelului Windsor pe 11 martie 1882 de arhiepiscopul de Canterbury, nașa ei fiind regina Victoria, care îi era bunică paternă, și a fost alintată “Daisy” în familie.
Prințesa a luat parte la toate evenimentele familiei regale britanice, a fost domnișoară de onoare la nunta verișorului ei, viitorul rege George al V-lea, cu Mary de Teck, și a avut o adolescență privilegiată, primind o educație bună și având acces la toate avantajele pe care statutul i le oferea.
Când Margaret a împlinit 23 de ani și sora ei mai mică, prințesa Patricia de Connaught, a ajuns la 18 ani, erau considerate cele mai frumoase și eligibile prințese din Europa.
Unchiul lor, regele Eduard al VII-lea, a vrut ca nepoatele sale să se căsătorească cu regi sau prinți moștenitori, astfel că familia a plecat într-un turneu la casele regale dezirabile din Europa. În ianuarie 1905, Ducele și Ducesa de Connaught împreună cu fiicele lor au vizitat Portugalia, fiind primiți de regele Carlos și de soția sa, Amélie de Orléans, ai căror fii, Luís Filipe, Duce de Braganza, și Manuel, erau socotiți candidați cu șanse la mâna prințeselor.
Familia Connaught și-a continuat însă călătoria în Egipt și Sudan, iar la Cairo fetele l-au întâlnit pe prințul Gustaf Adolf al Suediei, viitorul Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei, nepotul regelui suedez Oscar al II-lea. Inițial, sora lui Margaret, Patricia, a fost considerată o partidă potrivită pentru Gustaf, dar tânărul s-a îndrăgostit la prima vedere de sora cea mare, iar părinții au fost foarte mulțumiți de aranjament.
Prințul suedez și prințesa britanică s-au căsătorit pe 15 iunie 1905 la Capela Sf. George de la Castelul Windsor, și-au petrecut luna de miere la Conacul Adare din Irlanda și au ajuns în Suedia pe 8 iulie 1905. Unul dintre cadourile de nuntă pe care frumoasa mireasă le-a primit a fost diadema Connaught, care se află și astăzi în colecția bijuteriilor regale suedeze.
Cuplul a avut cinci copii: Prințul Gustaf Adolf, Sigvard Bernadotte, Conte de Wisborg, Ingrid, care a devenit regină a Danemarcei, prințul Bertil, Duce de Halland, și Carl Johan Bernadotte, conte de Wisborg. Margaret a fost o mamă dedicată copiilor și a decis să-i crească ea însăși, fără a avea nevoie de prea multă implicare din partea guvernantelor de la curtea regală.
Căsnicia prințesei cu Gustaf Adolf a fost descrisă ca fiind fericită, mai ales datorită caracterului ei blând și înțelegător. Imediat după sosirea în noua ei țară a insistat să primească lecții în limba suedeză și de istorie și, pentru că era dornică să afle cât mai multe despre oamenii obișnuiți, a mers deseori în călătorii incognito prin orașe de provincie, a vizitat școli, spitale și fabrici în care lucrau femei.
Margaret a fost, de asemenea, interesată de artă și a fost o mare admiratoare a operelor lui Claude Monet, a pictat ea însăși și a devenit pasionată de fotografie și grădinărit, scriind chiar două cărți despre florile pe care le îngrijea ea însăși la reședința princiară.
În timpul Primului Război Mondial, Margaret a creat o organizație de caritate pentru a sprijini Crucea Roșie, s-a ocupat de dotarea forțelor armate suedeze cu lenjerie intimă adecvată, a ajutat prizonierii de război aflați în diverse lagăre din Europa, iar în 1917 a inițiat o acțiune filantropică numită “Strângerea de fonduri Margaret pentru săraci”.
Pe 1 mai 1920, în ziua în care tatăl ei împlinea vârsta de 70 de ani, prințesa moștenitoare Margaret a Suediei, care avea doar 38 de ani, a murit subit la Stockholm din cauza unei infecții a sângelui. Cu ceva timp înainte suferise de rujeolă, iar boala i-a provocat o infecție a urechii, motiv pentru care a fost supusă unei intervenții chirurgicale, dar medicii nu au reușit să localizeze focarul infecțios. Simptomele de sepsis au devenit evidente în scurt timp, iar prințesa a murit după doar câteva ore, în acel moment fiind însărcinată în opt luni cu cel de-al șaselea ei copil.
Principesa Margaret a fost înmormântată, așa cum și-a dorit, în rochie de mireasă, purtând pe cap voalul de la nuntă, cu un crucifix în mâini, într-un sicriu simplu din stejar englezesc, acoperit cu steagul britanic și cu cel suedez.
Surse:
Daisy. Crown Princess Margareta, Swedish Royal Court
Crown Princess of Sweden – Death After Short Illness, The Times, 1920
