Nefericitul mariaj al reginei Sophie a Olandei. A cerut să fie înmormântată în rochie de mireasă pentru că a considerat că viața ei se încheiase chiar în ziua nunții

Sophie de Württemberg s-a născut pe 17 iunie 1818 la Stuttgart, părinții ei fiind regele William I de Württemberg și Marea Ducesă Ecaterina Pavlovna a Rusiei, fiica țarului Paul I. La scurt timp după nașterea Sophiei, mama ei a murit și copila a fost crescută de mătușa ei, Catharina de Württemberg.

Sophie a avut o relație apropiată cu tatăl său și cu sora ei, Marie, dar nu a fost în relații bune cu mama ei vitregă. Tatăl a insistat ca fetița să primească o educație bună, oferindu-i posibilitatea de a lua lecții de istorie, geografie și literatură.

Când avea șaisprezece ani, prințesa și sora ei au fost duse de tatăl lor într-o excursie educațională în Italia și datorită regelui William I Sophie a intrat în contact cu ideile liberale ale epocii și a devenit o susținătoare a democrației și libertăților individuale.

Sophie s-a căsătorit pe 18 iunie 1839 la Stuttgart cu verișorul ei primar, viitorul Prinț de Orania, care va deveni regele William al III-lea. Căsătoria tinerilor a fost aranjată. Tatăl ei, deși era un progresist liberal în multe aspecte, era adeptul mariajelor dinastice și își dorea ca fiicele lui să se căsătorească cu monarhi.

După nuntă, Sophie și William s-au stabilit în Paleis aan het Plein în Haga, iar tânăra a avut o relație bună cu socrul ei, dar nu și cu Anna, mama soțului ei, care s-a opus mariajului încă de la început.

Relația dintre cei doi tineri nu a fost una fericită și nu s-a îmbunătățit nici după nașterea copiilor lor a căror educație a fost un motiv constant de conflict între părinți. William i-a fost în mod constant necredincios, iar Sophie s-a refugiat în lectură. Deși la începutul blankmariajului s-a pus problema unui divorț, nu s-a ajuns la separarea celor doi pentru că părinții lor au considerat că despărțirea e rușinoasă pentru familia regală.

În martie 1849, socrul ei, regele William al II-lea, a murit subit, iar William al III-lea și Sofia au fost încoronați rege și regină ai Olandei pe 12 mai 1849 și s-au stabilit la Palatul Noordeinde.

Relația cuplului nu s-a îmbunătățit nici după acest eveniment și cei doi au continuat să fie într-o stare de conflict constant pentru că regele devenise violent, chiar o lovise cu cravașa în timpul unui scandal și avea vederi ultraconservatoare. Fiul lor, Maurice, care avea doar șapte ani, a murit înblank 1850, după ce ambii părinți au angajat un alt medic, pentru că nu s-au putut pune de acord asupra modului în care boala copilului, meningita, ar trebui tratată. Când Sophie a rămas însărcinată cu cel de-al treilea fiu al lor, Alexander, William l-a trimis pe băiatul lor cel mare la internat, în ciuda opoziției mamei.

Discuțiile despre divorț au continuat, ambii soți dorindu-și să se separe, dar prin medierea Prințului Frederic al Țărilor de Jos, s-a ajuns la o separare oficială fără divorț în 1855. S-a decis ca cei doi să rămână căsătoriți oficial, dar blankli s-a permis să trăiască vieți separate. William urma să primească dreptul deplin de a decide cu privire la creșterea fiului lor cel mare, în timp ce Sophie a primit custodia deplină a celui mai mic, Alexander, urma să-și îndeplinească îndatoririle de regină în public, dar i s-a permis să-și trăiască o viață privată, așa își dorea.

Regina Sophie a avut o corespondență amplă cu  diverși prieteni și intelectuali, și-a vizitat în mod regulat tatăl, care i-a rămas consilier șiblank confident până la moartea sa, a făcut excursii frecvente în Franța pentru a-i vizita pe Napoleon al III-lea și împărăteasa Eugénie și a fost foarte interesată de spiritism.

Regina a protejat artele și a finanțat artiștii, a sprijinit mai multe organizații de caritate, inclusiv pentru protecția animalelor, a încurajat construirea de parcuri publice, a participat la expozițiile industriale din anii 1860 și s-a implicat în educația persoanelor cu probleme mentale.

blankRegina Sophie a murit la Huis zece Bosch Palace din Haga pe 3 iunie 1877, la vârsta de 58 de ani, și a fost înmormântată în rochia de mireasă, pentru că, în opinia sa, viața i se încheiase în ziua în care s-a căsătorit.

După doi ani, în 1879, regele Willem a decis să se căsătorească cu Prințesa Emma de Waldeck și Pyrmont, care era cu 41 de ani mai mică decât el. Fiica lor, Wilhelmina, va deveni regina Olandei la moartea vârstnicului ei tată, în 1890.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *