HomeEroii României moderneEroi uitațiElena Muhina, drama cumplită a gimnastei sovietice

Elena Muhina, drama cumplită a gimnastei sovietice

Elena Muhina

Elena Muhina s-a născut pe 1 iunie 1960 la Moscova. Fetița a rămas orfană de ambii părinți care au murit când ea avea doar cinci ani și a fost crescută apoi de bunica ei, Anna Ivanovna.

Interesată de gimnastică și patinaj artistic de la o vârstă fragedă, fetița a fost înscrisă la clubul școlar sportiv după ce în școala în care învăța a venit o antrenoare de atletism care a selectat-o pentru că i-a observat calitățile speciale. Mai târziu a fost legitimată la clubul sportiv ȚSKA Moscova dar, deși avea un talent ieșit din comun și o putere de muncă extraordinară, antrenorii ei au ignorat-o până în 1975.

După acest an, două incidente separate au adus-o în atenția responsabililor federației sovietice de gimnastică. Primul a fost performanța extraordinară a României la Jocurile Olimpice din 1976,  moment în care șefa echipei de gimnastică feminină din URSS, Larisa Latianina, a fost admonestată de șefii de partid de la Kremlin, iar cel de-al doilea a fost transferul antrenorului echipei masculine de gimnastică, Mihail Klimenko, la conducerea echipei feminine. Când i-a fost reproșată prestația slabă a fetelor din Rusia la Olimpiada de la Montreal, răspunsul Larisei Latianina a fost: “Nu e vina mea că Nadia Comăneci s-a născut în România”, dar cele două evenimente au creat contextul ca micuța Elena să primească atenția de care avea nevoie pentru a-și demonstra măiestria. Fetița a avut un succes spectaculos la Campionatele Mondiale din 1978 de la Strasbourg, reușind una dintre cele mai uimitoare performanțe din istorie.

Elena Muhina
Elena Muhina, Nadia Comăneci și Emilia Eberle
Elena Muhina

Muhina a obținut medalia de aur, învingându-le pe campioana olimpică Nadia Comăneci și pe gimnasta sovietică Nellie Kim, reușind să primească medalia de aur la sol și cea de argint la bârnă și paralele inegale. Micuța gimnastă orfană s-a impus rapid, iar la Jocurile Olimpice de vară din 1980 de la Moscova toată lumea sportivă se aștepta să fie senzația competiției.

În 1979 adolescenta a suferit însă o fractură la un picior ca urmare a unei accidentări, ratând participarea la Campionatele Mondiale.

Elena Muhina

A fost operată de două ori și, fiind considerată favorita competiției, a fost obligată să reia antrenamentele înainte de a se fi recuperat complet după intervențiile chirurgicale suferite. Exercițiile ei cuprindeau componente de mare dificultate, unele preluate din gimnastica masculină, iar antrenorul a insistat să păstreze aceste elemente cu orice risc.

Cu două săptămâni înainte de evenimentul de la Moscova, în timpul unui antrenament la sol, gimnasta a ratat execuția unui salt extrem de riscant, saltul Thomas, aterizând pe bărbie și fracturându-și coloana vertebrală la nivelul gâtului.

A rămas tetraplegică pentru tot restul vieții și într-unul dintre foarte rarele interviuri pe care le-a acordat a declarat pentru  săptămânalul Ogonyok că programul de gimnastică sovietic, în care antrenorii și activiștii încercau să obțină succesul cu orice preț, este cauza infirmității ei permanente.

După tragedia care a provocat paralizia Elenei Muhina și după ce alte câteva gimnaste din loturile olimpice au suferit accidentări, saltul Thomas a fost exclus din codul de punctaj, devenind interzis pentru gimnastica feminină și mai târziu și pentru cea masculină.

Elena Muhina

Într-un documentar filmat în 1991, “More than a Game”, Elena Muhina a vorbit despre încercarea de a-și convinge antrenorul că saltul Thomas este un element periculos: “… accidentarea mea ar fi putut fi evitată. A fost un accident pe care l-am anticipat, era inevitabil. I-am spus de mai multe ori că îmi voi rupe gâtul făcând acel salt. Fusesem rănită rău de mai multe ori, dar el (antrenorul Mihail Klimenko) mi-a spus că oamenii ca mine nu-și rup gâtul.”

Federația Sovietică de Gimnastică nu a dat nicio informație cu privire la evenimentele dcare au provocat accidentarea Elenei Muhina. Ziarele sovietice au scris  mai târziu că fata a căzut în timpul exercițiilor la bârna și apoi s-a întors la aparat pentru a-și termina antrenamentul fără să știe cât de grav e afectată. Potrivit unui interviu acordat în 2004 de Larisa Latianina, fosta șefă a federației, antrenorul gimnastei, Mihail Klimenko, a avut de suferit din punct de vedere profesional după accidentarea ei și la scurt timp a emigrat în Italia, unde a murit în noiembrie 2007.

Elena Muhina a murit din cauza complicațiilor cauzate de cvadriplegie, boala de care suferise timp de 27 de ani, pe 22 decembrie 2006, la vârsta de 46 de ani, și a fost înmormântată la Cimitirul Troekourov din Moscova.

No comments

leave a comment