Adaptarea romanțată Bridgerton este amplasată în lumea fastuoasă a înaltei societăți londoneze de la începutul veacului al XIX-lea și, dacă vă așteptați la un serial de familie așezat, cu bârfele și ceaiul de la ora 5 în prim plan, veți descoperi, de fapt, o epocă plină de secrete, înfățișată opulent în lumina candelabrelor din saloanele Londrei. În serial există multe elemente stilizate, scenografia fidelă epocii, costume somptuoase și coafuri atent elaborate. Toate acestea se datorează creatorului serialului, regizorul Chris Van Dusen, și echipei sale care pun astfel în valoare înalta societate britanică de acum mai bine de 200 de ani.
Prima serie a filmului difuzat de Netflix are opt episoade și se bazează pe seria de romane ale scriitoarei Julia Quinn. Acesta este pseudonimul folosit de Julie Pottinger, o autoare de best-seller-uri istorice ale cărei romane au fost traduse în 29 de limbi și au apărut de 19 ori pe lista celor mai vândute cărți în New York Times.
Regizorul Van Dusen a declarat că inițial și-a imaginat un serial care să respecte realitatea istorică, dar rezultatul a intrat în domeniul ficțiunii, deși în film sunt respectate cu strictețe convențiile înaltei societăți.
Familia Bridgerton, formată din opt frați și mama lor văduvă, se află în centrul filmului și are un statut respectat în aristocrația britanică, iar figurile secundare sunt personificate de mamele și mătușile domnișoarelor gata de măritat care se ocupă de piața căsătoriilor, conduc din umbră saloanele și balurile, gestionează flirturile și eligibilitatea pretendenților, iar unele dintre ele devin nemiloase chiar cu propriile fiice atunci când acestea trebuie să-și găsească o partidă bună.
Bârfele înaltei societăți sunt puse în circulație de o fițuică mondenă, așteptată cu sufletul la gură de toată suflarea londoneză. Lady Whistledown, autoarea din umbră a cancan-urilor pare a fi cea care manevrează intrigile din societate, iar miza este uriașă.
Doar câteva sute de familii alcătuiesc această elită superbogată, toți au palate la Londra, în care petrec jumătate de an, timp care coincide cu funcționarea Parlamentului, și care înseamnă, de fapt, „sezonul”, adică momentul în care pot fi făcute angajamentele de căsătorie. Scandalurile intime se țin lanț, deși există o linie bine delimitată între viața privată și viața publică și aici intervine presa de scandal, care poate ruina social orice domnișoară cu reputația pătată.
Distribuția lui Bridgerton nu este neapărat multirasială, iar drama nu ia în considerare cronologia istorică. În schimb, ne încurajează să ne gândim mai atent la asta. Boxerul de culoare Will Mondrich, interpretat de Martins Imhangbe, este inspirat de Bill Richmond, care s-a născut în sclavie în 1763 la New York și a luptat pentru britanici în timpul Războiului de Independență american. El a fost adus în Anglia de către comandantul său și, mai târziu, a fost introdus în ringul de box la Londra. Richmond a devenit boxer profesionist la vârsta de 41 de ani, apoi și-a deschis propria sală de sport, antrenându-l inclusiv pe Lord Byron.
Regizorul Chris Van Dusen și serialul său ne arată societatea în circumstanțe diferite, se bazează pe realitatea istorică, dar îi cere publicului să se gândească mai atent la modul cum ar arăta istoria într-o abordare mai puțin conservatoare.
Bridgerton este o combinație între adevărul istoric, mult mai divers decât îl percepem, și imaginația noastră, dar ne îndeamnă să vedem trecutul în alt mod decât în filmele clasice, este o lume a glamour-ului și a celebrității, a balurilor somptuoase și a agrementului, dar este și o lume care deține și folosește puterea fără scrupule.
Foto: Bridgerton, Netflix
