Kurt Hielscher s-a născut pe 7 ianuarie 1881 la Striegau, în Silezia și a fost fiul unui pădurar. La maturitate, a devenit profesor și consilier al studenților în Prusia de Vest, iar acest lucru i-a oferit posibilitatea de a-și împlini pasiunea pentru drumeții. Prima sa călătorie importantă a fost în Spania, în vara anului 1914. Aici l-a prins Primul Război Mondial și nu a mai putut părăsi țara, dar și-a folosit timpul pentru a o vizita, însoțit de aparatul său de fotografiat.
Revenit în Germania, în 1921 și-a publicat fotografiile le într-o expoziție intitulată „Spania necunoscută”. Albumul său a apărut în 1922, iar lucrarea a avut ediții premium în limbile franceză, italiană și engleză.
Motivat de succesul operei sale, Hielscher a dorit să realizeze un album similar despre Germania. În anii 1922 – 1923, a călătorit prin țară cu aparatul de fotografiat, iar rezultatul a fost un volum publicat în 1924, care conținea peste 300 de fotografii alb-negru, fiind vândut în 175.000 de exemplare tipărite în 9 ediții până în 1941.
Notorietatea lui Hielscher a crescut rapid, astfel că a primit contracte publice pentru documentare fotografice similare și în alte state și astfel a început o serie de turnee în țările scandinave, dar și în Italia, Austria și România.
Toate lucrările sale au fost imprimate folosind procedeul de fotogravare în cupru și au creat o nouă specie literară: cartea ilustrată de călătorie. Despre opera sa fotografică, Kurt Hielscher spunea: “Încerc să arăt în cărțile mele fețele primordiale ale unei țări și oamenii ei. Ca martori ai unei lumi scufundate, imaginile mele vor vorbi în continuare atunci când eu însumi voi fi tăcut de mult timp”.
Din păcate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-au pierdut multe dintre negativele și plăcile sale de tipărire și, de asemenea, un număr mare dintre cărțile maestrului. După război, Hielscher a trăit în Republica Democrată Germană și nu a mai obținut permisiunea de a merge în Occident, astfel că turneele și conferințele sale s-au limitat doar la țările din blocul sovietic.
Fotograful german a murit pe 10 iulie 1948, la vârsta de 67 de ani, în orășelul Lichtenstein din landul Saxonia. În ciuda succesului celor 22 de albume tipărite în aproximativ 490.000 de exemplare, Hielscher a fost în mare parte uitat după cel de-al Doilea Război Mondial.
Un volum (ediție germană, ediție franceză și ediție română) a fost dedicat țării noastre, albumul fiind finanțat din fonduri guvernamentale. Cartea a apărut în 1933, la Leipzig, cu o prefață de Octavian Goga: “România. Peisaje, monumente, viață populară” și, din fericire, s-a păstrat până astăzi.
Galerie foto “România interbelică”, Kurt Hielscher:
“Cutreierând meleagurile de la Hotin până la Balcic şi de la Cetatea Albă până în Banat, autorul acestui album a avut posibilitatea să-şi dea seama de adevăratul colorit local al diferitelor regiuni ale ţării, iar ochiu-i de artist fotograf i-a indicat priveliştele şi imaginile caracteristice româneşti ale căror culorii vii, deşi nu se mai îmbină în efecte inedite pe retina plăcii aparatului său, totuşi reuşesc să dea acelor care vor răsfoi această minunată geografie fotografică a României o idee exactă asupra farmecului şi valorii artistice a pitorescului autohton. Rând pe rând se perindă înaintea ochilor celor care au această simfonie de imagini în mâini maiestatea şi sălbateca frumuseţe a Carpaţilor, farmecul şi atracţia regiunilor noastre deluroase, bogăţia şi nesfârşita zare a câmpiilor, diversitatea malurilor Dunării și, în fine, coasta cea plină de contraste a Mării, de la Balcic și până la Limanul Nistrului.
Prin imensa sa diversitate naturală, peisajul românesc poate fi considerat ca unul dintre acelea care atrag turiştii din toate unghiurile lumii, căci le poate arăta marile ei comori naturale, completate şi încadrate de existenţa unui tip etnic nealterat, precum şi de tot ceea ce mâna omului a făurit de-a lungul veacurilor, nu numai spre a se apăra de duşmani sau a se ruga lui Dumnezeu, ci şi pentru a-şi desfăta ochiul şi a trăi mai bine.
Înzestrat cu o delicată impresionabilitate şi cu o viaţă interioară destul de complexă, poporul român a păstrat un simţ foarte dezvoltat al armoniei liniilor şi al culorilor pe care oricine o poate constata, de la fineţea şi discreţia cusăturilor de pe cămăşi şi până la cioplirea în lemn a păstorului sau a aceluia care a făcut minunatele troiţe ce străjuiesc pretutindeni.
Dorind să redea în colecţia sa de imagini nu numai peisajul ţării, ci şi imensul tezaur al etnografiei româneşti, d-l Heilscher a dat o mare importanţă vieţii populare, astfel încât printre peisagiile caracteristic prinse şi unghiurile de vedere absolut inedite răsar la tot pasul chipuri de femei frumoase, tipuri de unchieşi sfătoşi, scene şi momente atât din viaţa de cămin a femeii, cât şi din aceea de muncă a bărbatului, nelăsând totuşi uitate petrecerile satului sau practicile lor religioase.
Autorul acestui nepreţuit album a izbândit ca în cele 300 imagini publicate să traseze în linii mari conturul şi aspectul caracteristic atât al regiunilor locuite de poporul român, cât şi al vieţii pe care o duc oamenii ce trăiesc în România. Vom putea arăta străinătăţii faţa întreagă şi neasemuit de frumoasă a României, cartea d-lui Hielscher marcând drumul pe care trebuie s-o ia acei ce vor să cunoască tainicele sale frumuseţi, încă prea puţin cunoscute de străini şi chiar de mulţi dintre noi”, scria în 1934 revista Economia națională.
