Sultana Kösem a fost una dintre cele mai influente și puternice femei din istoria Imperiului Otoman, ajungând de la statutul de cadână la cel de Valide Sultan și regentă a imperiului. Recunoscută pentru inteligența și abilitățile sale politice, a condus din umbră, în timpul domniei mai multor sultani, printre care și fiii ei, Murad al IV-lea și Ibrahim I, curtea de la Constantinopol. Figura ei rămâne legendară nu doar prin autoritatea exercitată într-o epocă dominată de bărbați, ci și prin destinul tragic, pentru că a fost asasinată ca urmare a intrigilor de la Palatul Topkapî.
Kösem Mahpeyker a venit pe lume pe 2 septembrie 1590 în insula Tinos din Grecia și a fost fiica unui preot ortodox. Tânăra a fost cumpărată ca sclavă de către guvernatorul otoman al Bosniei și a fost oferită în dar, când a împlinit vârsta de cincisprezece ani, curții otomane, unde a fost crescută pentru a deveni una dintre soțiile prințului Ahmed I.
Kösem a fost mama sultanilor Murad al IV-lea și Ibrahim I, a trăit în timpul domniei a șase sultani: Ahmed I, Mustafa I, Osman al II-lea, Murad al IV-lea, Ibrahim I și Mehmed al IV-lea, iar după moarte a fost cunoscută ca „Mama magnifică”, „Mama ucisă” sau „Mama martiră”.
După moartea lui Ahmed I, văduva și-a folosit influența pentru ca fratele acestuia, Mustafa I, să preia tronul Imperiului Otoman, deși bărbatul era bolnav psihic. Acesta a condus țara timp de trei luni în anul 1618, până când a fost alungat de la putere în urma unui complot.
Sultanul Ahmed I
Ulterior Osman al-II-lea, fiul vitreg al lui Kösem, a ajuns la cârma imperiului și prima măsură a fost să o exileze în Vechiul Serai, căruia i se spunea „Seraiul Lacrimilor”. Tânărul a fost detronat după patru ani de către ieniceri si a fost ucis în fortăreață Edikule, iar după moartea lui Halime, mama sultanului Mustafa, și-a folosit influența pentru a-l readuce pe fiul ei afectat de probleme psihice pe tron. După un an, acesta a fost sechestrat într-o cameră bine păzită, supraviețuind până în 1639, când a fost omorât din ordinul unui nepot, Murad al-IV-lea.
Cam în acea epocă Sultana Kösem a început să-și exercite adevărata putere. Era susținută de ieniceri și iubită de popor și a decis ca fiul ei minor, Murad al IV-lea, care a fost supranumit „Cuceritorul Bagdadului”, să ajungă la conducerea imperiului, iar ea să-i fie regentă. Timp de nouă ani, din 1623 până în 1632, Kösem a participat la ședințele de Divan, fiind singura femeie care a stat vreodată, la propriu, pe tronul Imperiului Otoman.
În 1632, Murad, ajuns la maturitate, a preluat puterea, dar ea a continuat să asiste la consiliile de stat stând ascunsă în spatele unei perdele. După ce a revenit în Capitală după cucerirea Bagdadului, sultanul, care știa că nu mai are mult de trăit, a luat decizia de a-și ucide frații, pe Kasîm și Ibrahim, pentru că nu voia ca mama sa să ajungă din nou să controleze țara.
Murad a reușit să-l omoare doar pe Kasîm, cel de-al doilea frate fiind salvat în ultima clipă de către ambițioasa mamă, și astfel, începând din anul 1640, puterea i-a fost încredințată lui Ibrahim, care, însă, era incapabil să conducă imperiul, pentru că suferea de grave probleme psihice.
Sultana Kösem s-a autoproclamat regentă pentru a doua oară, dar în anul 1648 sultanul debil a fost detronat, închis într-o temniță și apoi ucis. Femeia nu mai avea niciun alt fiu pe care să moștenească tronul, așa că a fost nevoită să se retragă în Vechiul Serai.
În acest timp, Sultana Hatice Turhan, văduva lui Ibrahim, intenționa să îl instaleze la conducerea Imperiului Otoman pe fiul ei, Mehmed al IV-lea, căruia urma să-i fie regentă, însă bătrâna Kösem nu s-a dat bătută și, cu sprijinul ienicerilor, a preluat tot ea regența nepotului.
Timp de trei ani, din 1648 până în 1651, a condus statul cu puteri absolute, în ciuda opoziției constante a nurorii, iar când relațiile cu văduva lui Ibrahim au ajuns la un punct critic, a plănuit să-și omoare și nepotul, și nora. Intenția era să îl înlocuiască cu un alt nepot, însă planul a fost dat în vileag de o servitoare.
În noaptea de 2 spre 3 septembrie 1651, pe când bătrâna sultană Kösem aștepta vestea morții lui Mehmed al IV-lea si a Sultanei Hatice Turhan într-un salon din Palatul Topkapî, un eunuc plătit de noră a sugrumat-o cu o perdea de mătase, apoi i-a târât corpul neînsuflețit în fața ienicerilor.
Timp de trei zile locuitorii capitalei Imperiului Otoman au ținut doliu în onoarea ei, pentru că era foarte iubită de popor, având obiceiul de a le oferi fetelor care trebuiau să mărite daruri, de a vizita regulat temnițele și de a plăti datoriile persoanelor încarcerate. În plus, avea grijă ca servitoarele care ieșeau din slujba ei să primească zeste și se îngrijea să le găsească soți bine situați, construia fântâni publice, școli și moschei, începuse să finanțeze lucrări de irigații în Egipt și oferea ajutor oamenilor săraci din Mecca.
Sultana Kösem a fost înmormântată în Moscheea Imperială a sultanului Ahmed, cunoscută astăzi sub numele de Moscheea Albastră.
Galerie foto:
