Vera și Vladimir Nabokov. Părintele “Lolitei”, membru al unei vechi familii ruse, a emigrat în Occident după Revoluția bolșevică

Vladimir Nabokov s-a născut pe 22 aprilie 1899, la Sankt Petersburg, într-o familie bogată din vechea nobilime rusă. Înaintașii săi aveau rădăcini până la prințul tătar din secolul al XIV-lea Nabok Murza, care a intrat în serviciul țarilor și de la care provine numele familiei.

Tatăl scriitorului, Vladimir Dmitrievici Nabokov, era avocat liberal și jurnalist, iar mama, Yelena Ivanovna Rukavishnikova, era nepoata proprietarului unei mine de aur, Vladimir fiind fiul cel mare și preferat al familiei care avea încă patru copii: Serghei, Olga, Elena și Kirill. Familia a locuit în Sankt Petersburg și la moșia de lângă Siverskaya.

În 1916, Vladimir a moștenit moșia Rozhdestveno, de lângă Vyra, de la unchiul său Vasili Ivanovici Rukavishnikov, care avea să-i fie confiscată imediat după Revoluția bolșevică, un an mai târziu.

În 1916, tânărul, care era încă elev la școala Tenishev din Sankt Petersburg, a publicat prima sa carte, o colecție de 68 de poezii rusești. Zinaida Gippius, poetă și verișoară primară a profesorului de literatură a lui Vladimir, i-a spus tatălui său: “Te rog, spune-i fiului tău că nu va fi niciodată scriitor”.

blankDupă Revoluția din februarie 1917, tatăl lui Nabokov a devenit secretar al Guvernului Provizoriu Rus din Sankt Petersburg, dar în octombrie familia a fost nevoită să fugă din Sankt Petersburg în Crimeea, la moșia unui prieten. În septembrie 1918 s-au mutat la Livadiya, la acea vreme parte a Republicii Ucrainene, iar tatăl lui Nabokov a devenit ministrul justiției în guvernul regional din Crimeea.

La începutul anului 1919, familia Nabokov a plecat în exil și s-a stabilit pentru scurt timp în Anglia, unde Vladimirblank s-a înscris la Trinity College de la Universitatea din Cambridge, studiind zoologia, limbile slave și romanice.

În 1920, s-au mutat la Berlin, unde tatăl său a înființat ziarul Rul’, dedicat emigrației ruse, dar Vladimir i-a urmat după doi ani, după ce și-a terminat studiile la Cambridge.

În martie 1922, tatăl scriitorului a fost împușcat mortal de monarhistul rus Piotr Shabelsky-Bork și, la scurt timp după moartea acestuia, mama și sora lui Vladimir s-au mutat la Praga.

Scriitorul a rămas la Berlin, unde a devenit cunoscut în cadrul emigranției ruse, a predat limbi străine și a dat lecții de tenis și box. În 1922, s-a logodit cu blankSvetlana Siewert, dar fata a rupt logodna la începutul anului 1923. În același an, în luna mai, a întâlnit-o la un bal de caritate în Berlin pe Véra Evseyevna Slonim, o evreică din Rusia cu care s-a căsătorit în aprilie 1925.  Singurul lor copil, Dmitri, s-a născut nouă ani mai târziu, în 1934.

În 1936, Véra și-a pierdut locul de muncă din cauza antisemitismului din ce în ce mai accentuat din Germania și Vladimir a început să-și caute o sursă permanentă de venit pentru a-și întreține familia. În 1937, a părăsit Germania pentru Franța, unde a avut o scurtă aventură cu Irina Guadanini, și ea emigrantă rusă. Familia l-ablank urmat în Franța, locuind pe rând la Cannes, Menton, Cap d’Antibes și Fréjus și stabilindu-se în cele din urmă la Paris.

În mai 1940, Vladimir, Vera și Dmitri au plecat în Statele Unite cu vasul de pasageri SS Champlain, în încercarea de a fugi de teroarea nazistă. Serghei, fratele lui Nabokov, care a rămas în Franța, avea să moară în lagărul de concentrare Neuengamme pe 9 ianuarie 1945.

blankCei trei s-au stabilit în Manhattan și Vladimir a început să lucreze ca entomolog voluntar la Muzeul de Istorie Naturală, iar în 1941 a devenit lector rezident în literatura comparată la Colegiul Wellesley.

În septembrie 1942 familia s-a mutat la Cambridge, unde a locuit până în iunie 1948, iar apoi scriitorul a predat literatura rusă și europeană la Universitatea Cornell până în 1959.

Vladimir Nabokov a început să scrise cea mai cunoscută carte a sa, Lolita, în timp ce călătorea în excursii pentru a colecta fluturi în vestul Statelor Unite. Soția sa, Véra, îiblank era secretară, dactilografă, editor, corector, traducător, agent literar, manager, consilier juridic și șofer, cum spunea scriitorul, dublura sa. Când acesta a vrut să ardă primele încercări ale Lolitei, Véra a fost cea care l-a oprit.

În iunie 1953 Nabokov a plecat cu familia în Ashland, Oregon, unde a terminat cartea și a început să scrie romanul Pnin.

După marele succes financiar al Lolitei, Nabokov s-a întors în Europa și s-a dedicat integral scrisului. În octombrie 1961, el și Véra blanks-au mutat la Hotelul Montreux Palace din Elveția unde aveau să locuiască până la sfârșitul vieții.

Scriitorul a murit pe 2 iulie 1977, la vârsta de 78 de ani, la Montreux, înconjurat de familie, rămășițele sale fiind incinerate și îngropate în cimitirul Clarens din oraș.

La momentul morții, lucra la un roman, „Originalul Laurei”. Soția și fiul lui, cărora le-a cerut să ardă manuscrisul nefinalizat, au ales să nu o facă și au depozitatblank paginile într-un seif bancar elvețian, unde doar două persoane, Dmitri și o persoană necunoscută, aveau acces. Cartea avea să fie tipărită pe 17 noiembrie 2009, fiind publicată în limba română de Editura Polirom un an mai târziu, ca și “Scrisori către Vera” (Polirom, 2016), o corespondență ce acoperă peste 700 de pagini și peste 50 de ani din viața Verei și a lui Vladimir Nabokov, din 1923 până în 1976.

 

 

Galerie foto:

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *