Frederica de Mecklenburg-Strelitz s-a născut pe 3 martie 1778 la Palatul Alten din Hanovra, fiind a cincea fiică a lui Carol al II-lea, Mare Duce de Mecklenburg-Strelitz, și a primei lui soții, Friederike de Hesse-Darmstadt. De la naștere până la prima căsătorie, titlul ei a fost Alteța Sa Ducesa Frederica, Prințesă de Mecklenburg-Strelitz.
Mama fetiței a murit pe 22 mai 1782, după nașterea celui de-al zecelea copil, și doi ani mai târziu, în septembrie 1784, ducele s-a recăsătorit cu sora mai mică a soției decedate, Charlotte de Hesse-Darmstadt, dar mariajul s-a încheiat după doar un an, când Charlotte a murit în urma complicațiilor unei nașteri.
Bărbatul nu le putea oferi o educație corespunzătoare fiicelor sale, așa că a trimis-o pe Frederica și pe surorile ei, Charlotte, Therese și Louise, la bunica maternă, Maria Louise Albertine de Leiningen-Dagsburg-Falkenburg. Mai târziu, Charles și-a trimis și cei doi fii, pe George și Charles, tot la bunica lor.
Pe 14 martie 1793, prințesa de Mecklenburg-Strelitz l-a întâlnit la Teatru Prusac din Frankfurt-am-Main pe regele Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei, care a fost imediat fascinat de grația ei și a surorii Luise. Câteva săptămâni mai târziu, tatăl fetelor a început negocierile de căsătorie cu regele Prusiei: Luise urma să se căsătorească cu Prințul Moștenitor Frederic Wilhelm și Frederica cu fratele mai mic al acestuia, Prințul Ludwig Karl.
Dubla logodnă a fost sărbătorită la Darmstadt pe 24 aprilie, pe 24 decembrie, Luise și Prințul Moștenitor s-au căsătorit la Palatul Regal din Berlin, iar după două zile, pe 26 decembrie, Frederica și Prințul Ludwig s-au căsătorit în același loc. Din mariajul Fredericăi au rezultat trei copii: Prințul Frederick al Prusiei, Prințul Karl al Prusiei și Ducesa Frederica Wilhelmina de Anhalt-Dessau.
În 1795, regele Frederic Wilhelm al II-lea l-a numit pe Ludwig comandant al regimentului nr. 1 de dragoni care staționa la Schwedt, dar după un an, pe 23 decembrie 1796, tânărul a murit de difterie, iar văduva și cei trei copii s-au mutat la Palatul Schönhausen, în apropiere de Berlin.
În 1798, Frederica era din nou însărcinată, tatăl copilului fiind Frederic Wilhelm, Prinț de Solms-Braunfels, care a recunoscut paternitatea și care, pentru a evita un scandal, a cerut-o în căsătorie. În același an, pe 10 decembrie, cei doi s-au căsătorit la Berlin și s-au mutat la Ansbach, iar în februarie 1799 Frederica a adus pe lume o fată care a trăit numai opt luni. În 1805, prințul de Solms-Braunfels a demisionat din armată din motive de sănătate și și-a pierdut veniturile generoase, iar Frederica a trebuit să întrețină familia cu propriile resurse, dar s-a confruntat cu mari probleme după ce regele Frederic Wilhelm al III-lea a refuzat să-i mai acorde venitul anual care îi fusese promis în calitate de prințesă a Prusiei.
În mai 1813, în timpul unei vizite la unchiul său, prințesa l-a întâlnit pe Prințul Ernest Augustus, Duce de Cumberland, al cincilea fiu al regelui George al III-lea al Regatului Unit și al reginei Charlotte, bărbatul s-a îndrăgostit de ea. În următoarele luni, Frederica s-a gândit serios la intențiile lui Ernest Augustus și la posibilele efecte asupra situației ei, i-a cerut regelui prusac să-i aprobarea divorțul de prințul de Solms-Braunfels, iar acesta a fost de acord cu solicitarea. În aprilie 1814, soțul a murit subit, iar decesul său a fost considerat foarte convenabil, motiv pentru care Frederica a fost suspectată că l-ar fi otrăvit chiar ea.
După mai puțin de patru luni, în august, a fost anunțată oficial logodna cu Ernest Augustus și, după ce Parlamentul britanic și-a dat acordul pentru nuntă, cei doi s-au căsătorit pe 29 mai 1815 la biserica parohială din Neustrelitz. Mai târziu, cuplul a călătorit în Marea Britanie unde a avut loc o a doua ceremonie, pe 29 august 1815, la Casa Carlton din Londra.
În urma căsătoriei cu Ernest Augustus, prințesa a avut trei copii, însă doar unul a supraviețuit, viitorul rege George al V-lea al Hanovrei.
Pe 20 iunie 1837, regele William al IV-lea al Regatului Unit și al Hanovrei a murit fără a avea moștenitori legitimi, iar succesoare a devenit nepoata lui, Prințesa Victoria, singura fiică a fratelui său, Prințul Eduard Augustus. Pentru că în Hanovra era aplicată Legea Salică încă din timpul Sfântului Imperiu Roman, noua suverană nu putea moșteni tronul, iar următorul descendent masculin al ultimului rege a fost Ducele de Cumberland, soțul Fredericăi, care a devenit regele Ernest Augustus I. Frederica a devenit astfel regină, dar a murit după doar patru ani, la vârsta de 63 de ani.
