Oscar Wilde s-a căsătorit cu Constance Llloyd pe 29 mai 1884. Cuplul a avut doi fii, Cyril (5 iunie 1885 – 9 mai 1915) și Vyvyan (3 noiembrie 1886 – 10 octombrie 1967). Nu se știe când a aflat Constance de relațiile homosexuale ale soțului ei, dar în 1891 l-a întâlnit pe tânărul partener al scriitorului, Lordul Alfred Douglas, pentru că Wilde l-a adus acasă pentru a i-l prezenta.
După procesul și condamnarea la închisoarea a soțului ei, Constance și-a schimbat numele din Wilde în Holland, pentru a se proteja de scandalul care izbucnise la Londra. Cei doi soți nu au divorțat niciodată, dar ea l-a determinat pe Wilde să renunțe la drepturile părintești și s-a mutat împreună cu cei doi fii în Elveția. Cyril și Vyvyan au fost înscriși ulterior la o școală internat și nu și-au mai văzut niciodată tatăl.
Constance l-a vizitat pe Oscar Wilde în închisoare, însă după ce a fost eliberat, a refuzat să-i mai trimită bani dacă nu renunță la relația cu Alfred Douglas.
Acest lucru nu s-a întâmplat, așa că cei doi soți s-au separat pentru totdeauna. Constance a murit pe 7 aprilie 1898, la vârsta de 40 de ani, la cinci zile după ce fusese supusă unei intervenții chirurgicale efectuate de un anume Luigi Maria Bossi. Se pare că femeia suferea de leziuni ale coloanei vertebrale sau de scleroză multiplă.
Primul ei fiu, Cyril, a devenit locotenent în armata britanică, în timpul Primului Război Mondial a fost trimis în Franța și a sfârșit pe câmpul de luptă pe 9 mai 1915, la vârsta de 29 de ani.
Vyvyan, mezinul lui Oscar Wilde, a studiat dreptul la Trinity Hall, Cambridge și a devenit avocat. În iulie 1909, l-a însoțit pe prietenul tatălui său, Robert Ross, pentru a asista la reînhumarea rămășițelor scriitorului la cimitirul Père Lachaise din Paris.
Tânărul s-a căsătorit cu o anume Violet Mary Craigie pe 7 ianuarie 1914, dar soția a murit pe 15 octombrie 1918 la Spitalul Westminster, în urma unui incendiu. Mai târziu a devenit scriitor, apoi redactor la BBC. În septembrie 1943, s-a căsătorit cu Dorothy Thelma Helen Besant, împreună cu care a avut un fiu, Merlin Holland, născut la Londra în 1945. Unicul nepot al lui Oscar Wilde are astăzi 77 de ani și a efectuat cercetări ample despre viața bunicului patern, publicând mai multe lucrări despre el.
În 1931, ziarul Dimineața a publicat un scurt interviu cu Vyvyan Wilde:
“Cu toată viaţa şi patima lui, Oscar Wilde îşi iubea şi îşi respecta soţia, o femeie extrem de distinsă şi de drăgălaşă. Pe lângă aceste calităţi fizice, doamna Wilde mai era înzestrată şi cu preţioase însuşiri sufleteşti. Era discretă, blajină, bună, îşi iubea soţul din toată inima, îi admira spiritul şi talentul, era entuziasmată de succesele sale. Era singurul om care bănuise, ghicise situaţia reală a lui Oscar Wilde în perioada strălucită a existenţei sale, când numele său era celebru, când piesele lui erau jucate în toate teatrele londoneze, când Wilde îşi asigurase o înaltă poziţie socială şi financiară. Dar era prea slabă pentru a putea readuce pe soţul ei pe calea cea bună, scutindu-l astfel de urmările tragice ale rătăcirii sale.
În acea perioadă, Constance Wilde era o femeie nenorocită. Singura ei bucurie erau cei doi copii ai săi, Cyril şi Vyvyan, care se născuseră în prima perioadă a căsniciei lor într-adevăr fericită. Dar îşi iubea soţul cu credinţă şi era gata să reia viaţa conjugală cu dânsul după ispăşirea pedepsei lui Wilde la închisoarea din Reading. Da, chiar îşi dorea acest lucru. Şi desigur că, ieşind din închisoare, Wilde ar fi fost fericit să-şi reîntemeieze căminul. Numai influenţa rudelor ei au hotărât pe Constance să se despartă definitiv de Wilde.
Wilde se căsătorise la vârsta de 30 de ani cu Constance, o tânără fată dintr-o familie foarte onorabilă din Dublin. Acest cinic care vorbea atât de dispreţuitor despre femei şi căsnicie n-a spus niciodată un singur cuvânt rău despre soţia şi căminul său. Multe din splendidele toalete purtate de d-na Wilde erau desenate de el însuşi. Prietenii francezi ai casei spuneau despre Wilde că îşi iubea copiii cu pasiune şi că era un excelent tată de familie.
Într-adevăr, copiii au primit o educaţie aleasă la Eton şi Oxford şi tatăl le angajă şi o guvernantă franceză, spre a-i feri de o creştere unilaterală. În timp ce Wilde îşi ispăşea pedeapsa la închisoare, soţia lui luă un alt nume, de dragul copiilor.
Unul din ei, Vyvyan mai trăieşte şi astăzi la Chelen. Fratele său, Cyril, a căzut în Flandra, în mai 1915. Vyvyan a rămas necăsătorit şi se ocupă între altele, ca şi tatăl său, de reforma îmbrăcămintei. El are o bogată colecţiune de gravuri de modă din secolul al XIX-lea, peste o mie de foi.
– Mama mea, spune el, nu purta niciodată rochiile urâte ale epocii sale. Uite ce grozăvii se purtau pe atunci. Și Vyvyan Wilde arată o gravură de modă din secolul trecut. El păstrează mamei sale o amintire plină de dragoste filială. Cât despre tatăl său, „tout comprende c’est tout pardonner“…
*** Dimineaţa, aprilie 1931
