Jurământul Unirii de la 24 ianuarie 1859. Cum au primit bucureștenii vestea alegerii domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate s-a înfăptuit pe 5 ianuarie 1859 în Moldova și pe 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

La București, lucrările Adunării Elective se deschiseseră în ziua de 22 ianuarie/3 februarie într-o atmosferă încărcată, clădirea din Dealul Mitropoliei fiind înconjurată de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, în apartamentul numărul 5 de la Hotel Concordia, aflat pe fosta Uliță Nemțească, membrii Partidei Naționale s-au reunit pentru a găsi o soluție și, pentru prima oară, s-a formulat ideea alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate, propunerea fiind a lui Dimitrie Ghica.

În dimineața de 24 ianuarie, la ora 11.00, lucrările Adunării s-au reluat, iar ziaristul și politicianul Vasile Boerescu a cerut o ședință secretă în cadrul căreia a spus: “A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei! Să ne unim asupra acestui nume și posteritatea ne va binecuvânta, țara ne va întinde mâinile și conștiința noastră va fi împăcată că ne-am împlinit o dorință sfântă”. Deputații au jurat că vor vota în unanimitate pentru domnul Moldovei și, reveniți în sala de ședințe, au votat.

Imediat rezultatul a fost anunțat mulțimii adunate pe Dealul Mitropoliei. Peste o săptămână, pe 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a sosit la București și a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane, angajându-se să respecte Actul Unirii: ”Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!”.

Picturile atașate au fost realizate de Theodor Aman în 1862 și se află astăzi în patrimoniul Muzeului Național de Istorie, iar portretul oficial al domnitorului este opera lui Carol Popp de Szathmari.

 

Galerie foto:

 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *