HomeEroii României moderneDoamne și domnițeMaria de Mangop, pioasa doamnă a Moldovei

Maria de Mangop, pioasa doamnă a Moldovei

Maria de Mangop

Maria din Mangop sau Maria Palaiologina era fiica lui Olubei și nepoata lui Alexis din Trapezunt, principesă de Theodoro și moștenitoarea pe linie directă a familiei lui Demetrios Paleologos Gavras, întemeietorul principatului bizantin din Crimeea.

Tânăra a devenit a doua dintre cele trei soții ale domnitorului Ștefan cel Mare pe 14 septembrie 1472, după moartea Evdochiei Olelkovici din Kiev, care fusese căsătorită cu Ștefan timp de patru ani, până în 1467. Istoricul A.D. Xenopol o consideră însă pe Maria cea de-a treia soție a domnitorului, menționând că o anumită Marușca a fost prima soție a lui Ștefan.

Maria de Mangop
Ștefan cel Mare
Evdochia Olelkovici
Maria de Mangop
Maria de Mangop

Maria de Magop i-a dăruit domnitorului doi băieți gemeni: Iliaș, care a murit după doar câteva zile, și Bogdan, care a trăit patru ani și a fost înmormântat la mănăstirea Putna, însă doamna a avut grijă cu multă dăruire de ceilalţi copii ai domnitorului: Petru, care va deveni domnitorul Petru Rareș, copil provenit din relația lui Ștefan cel Mare cu o anume Maria Rareș, cunoscută ca Răreșoaia, Alexandru şi Elena (Olena), copiii Evdochiei Olelkovici.

În anul 1473, Maria de Mangop a mai primit o sarcină din partea lui Ştefan, trebuia să aibă grijă de soţia şi de fiica domnitorului Radu cel Frumos, Maria Voichița, pe care domnul Moldovei le luase ostatice în timpul unui atac asupra Ţării Româneşti. Maria Voichița avea să devină mai târziu ultima soție legitimă a lui Ștefan cel Mare.

Maria Voichița
Ștefan cel Mare și Maria Voichița

Maria de Mangop, credincioasa doamnă a Moldovei, a donat o icoană Mănăstirii Grigoriu de la Muntele Athos, pe care se află inscripţia: „Rugăciunea binecredincioasei doamne Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei”, singura care a rămas neatinsă de flăcări după două incendii devastatoare care au afectat mănăstirea mai târziu, în 1761 și 1890.

Mariajul blândei doamne cu Ștefan cel Mare a fost de scurtă durată, doar cinci ani, și se pare că a fost nefericit. Maria de Mangop a murit pe 19 decembrie 1477, după cum arată inscripția de pe mormântulul ei de la mănăstirea Putna. Tot aici poate fi admirat acoperământul de mormânt al doamnei, o broderie care o înfăţişează în veşminte de înaltă pompă imperială, având ca însemn vulturul bicefal, cu mâinile încrucişate pe piept sub o arcadă trilobată susţinută de coloane.

Broderia este cusută cu fire de aur, argint şi mătase și este considerată una dintre cele mai preţioase capodopere ale broderiei medievale româneşti.

No comments

leave a comment