Celebrul inventator Thomas Alva Edison a încetat din viaţă pe 18 octombrie 1931, la ora 3:24, la West Orange (statul New Jesey). La căpătâiul muribundului se aflau soţia şi cei șase copii ai săi.
Moartea lui a produs o impresie profundă în întreaga lume. Printre primele telegrame de condoleanţe trimise la reședința familiei a fost cea a lui Herbert Hoover, preşedintele Statelor Unite. Primul-ministru francez Pierre Laval, care se află pe vapor în drum spre America, a transmis telegrafic condoleanţe în numele guvernului francez.
Presa de la București l-a omagiat în acele zile oferind și o serie de amănunte biografice mai puțin cunoscute:
“Thomas Alva Edison a avut o viaţă foarte zdruncinată. Părinţii lui erau săraci şi de aceea, din fragedă copilărie, a trebuit singur să-şi câştige existenţa. A fost rând pe rând comisionar, băiat de prăvălie, vânzător de ziare. Dar mintea lui era foarte inventivă şi în suflet avea un dor nebun de a deveni celebru. Într-o zi s-a gândit să facă un ziar special pentru călătorii din tren. Cu mare greutate a obţinut permisiunea de a-şi instala o rudimentară maşină de tipărit într-unul din cele mai populate trenuri americane, însă după puţin timp îşi instalase un adevărat laborator în vagon.
Făcând o experienţă, aparatele au explodat şi întregul tren era să fie cuprins de flăcări. Bietul Edison, speriat, a alertat conductorul, care a izbutit să stingă focul. După ce incendiul a fost lichidat, bărbatul s-a repezit asupra lui Edison şi a început să-l bată, lovindu-l cu pumnii mai ales pe obraz şi peste urechi, iar la staţia următoare l-a azvârlit afară din vagon, aruncând totodată şi maşina de tipărit şi întregul laborator. Bătaia încasată a fost pentru Edison, pe atunci un băiat de 13 – 14 ani, o nenorocire pentru că, în urma loviturilor primite, a rămas surd, infirmitate de care nu s-a lecuit niciodată.
Mai târziu, când ajunsese celebru pentru invenţiile sale, un prieten l-a întrebat de ce nu construieşte vreo maşină care să-l ajute să se vindece de surditate. Edison ar fi răspuns:
– Nu vreau, pentru că auzul mi-ar da prea mult de lucru. O mare parte din vreme aş risipi-o ascultând ce se vorbeşte. Unde mai pui că, dacă ştie că aud, nevastă-mea ar vrea să mă prostească toată vremea.
Tot el spunea că boala i-a fost, de fapt, de ajutor, ferindu-l să audă zgomotele exterioare atunci când lucra la invenţia fonografului şi la perfecţionarea telefonului.
După evenimentul din adolescență, Edison a trebuit să-şi caute un alt rost, a muncit cu râvnă, a adunat o sumă de bani și încet-încet şi-a organizat un nou laborator şi a realizat primele invenţii care l-au făcut celebru. În anul 1888 a lucrat neîntrerupt cinci zile şi cinci nopţi pentru perfecţionarea patefonului. Până a împlinit 55 ani, muncea câte 20 ore pe zi şi dormea numai patru ceasuri.
Fără Edison, nu s-ar fi putut ajunge la becul electric, telefonul şi telegrafia de astăzi, patefonul, cinematograful şi chiar filmul sonor. Thomas Edison Edison era numit „Omul cu 1.000 de invenţii”. Dar se pare că numărul inovațiilor întrecuse această cifră.
Deși avea doar trei clase, a citit fantastic de mult: Bacon și Descartes, Hugo și Dumas, Shakespeare, din care recita zeci de pagini, Jules Verne și Humboldt, i-a studiat pe Ampere și pe Faraday, era la curent cu toate cercetările experimentale ale contemporanilor, era abonat la cele mai prestigioase reviste și considera informarea științifică ca pe un element de prim ordin al oricărei activități creatoare.
Testamentul inventatorului a fost deschis pe 2 noiembrie 1931 și a provocat mari nemulțumiri. Edison îi numise ca moştenitori pe cei șase fii ai săi, dar soţia a fost exclusă din document, pe motivul că primise destule daruri în timpul vieţii lui. Dintre cei șase fii, Charles şi Teodor au moștenit mai mult decât ceilalţi din averea evaluată la 12 milioane de dolari. William Edison, unul dintre copiii celebrului inventator din prima căsătorie, a anunțat că va contesta testamentul tatălui său. Marion Oser, fiica cea mai mare, a declarat însă că nu vrea să conteste legalitatea documentului, deşi a recunoscut că este “foarte nedrept”.